Calul troian din Constituţie | Ziua Veche
Acasa Opinii Calul troian din Constituţie

Calul troian din Constituţie

scris de Teodor Seran
5 afisari

Constituţia din 1991 a avut în conţinutul ei un articol aparent modest, art.114, alin. (4), aparent fără o importanţă covârşitoare pentru impactul asupra vieţii sociale şi economice, pe timpul valabilităţii lui. În acest articol se prevedea în mod expres faptul că: „ în cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta Ordonanţe de urgenţă…”. În mod normal, ar fi trebuit să urmeze un articol în care să fie explicitată sintagma „ caz excepţional”.

teodor seranAcest lucru ar fi obligat Guvernul României să nu adopte OUG de câte ori „ vor muşchii lor”, ci doar în acele situaţii specificate în articolul explicativ din Constituţie. A fost o scăpare a creatorilor Constituţiei din 1991, faptul că nu a fost explicitat „ cazul excepţional” ? Sau a fost o „neatenţie” premeditată? În 2003 s-a dovedit că a doua variantă este adevărată, deoarece, creatorii Constituţiei din 2003 au trecut în art.115, alin. (4), o altă sintagmă: „ în situaţii extraordinare, Guvernul poate adopta Ordonanţe de urgenţă…”, în care este înlocuit atributul „excepţional” cu un sinonim al acestuia: „ extraordinar”! În Dicţionarul Explicativ al limbii române, pentru cuvântul „extraordinar”, se regăsesc următoarele explicaţii: „excepţional, fabulos, fantastic, gigantic, nemaiauzit, nemaivăzut, unic, necrezut etc.”, pentru cuvântul „ excepţional”, regăsindu-se aceleaşi explicaţii. Concluzia este simplă şi poate tocmai de aceea nu a fost trasă de nimeni, pentru că nici în Constituţia din anul 2003 nu a fost explicitat cuvântul „ extraordinar”. Care este motivul pentru care, făuritorii ultimelor două Constituţii, cu care ne-am tras amarul în ultimii 22 de ani, au avut „orbul găinilor”, neobservând faptul că nu au fost explicitate cele două atribute, care au dat undă verde Guvernelor pentru emiterea Ordonanţelor de urgenţă?

Articolul 114, aliniat (a) din Constituţia din 1991 şi articolul 115, aliniat (a) din Constituţia din 1993, au creat actualii super-îmbogăţiţi ai României. Ele au fost porţile de aur prin care politicienii şi cohortele clientelei au pătruns în „ Peştera lui Ali-Baba”, respectiv în visteria ţării. Cum? Printr-o acţiune simplă şi lipsită total de scrupule: prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă, ori de câte ori interesele de gaşcă, de grup clientelar, politice, sau chiar interesele personale ale unor lideri, au impus acest lucru. Cine a oprit toate guvernele post-revoluţionare, să adopte ordonanţe de urgenţă, de câte ori au vrut, când au vrut şi cum au vrut? Nimeni! Nici chiar Legea Supremă! Pentru adoptarea unor „Niagare” de ordonanţe de urgenţă nu a fost nevoie decât de transpunerea în practică a unei „şmecherii” dezgustătoare: considerarea de către prim-ministrul aflat la putere, că de fapt, situaţia care trebuie rezolvată, reprezintă un caz excepţional sau o situaţie extraordinară. În realitate, aceste situaţii nefiind nici excepţionale şi nici extraordinare, ci doar necesare a fi luate, pentru a fi atinse interesele clientelei politice sau personale. În baza acestui subterfugiu mizerabil au fost adoptate de către toate guvernele, sute de ordonanţe de urgenţă, cu o doză de cinism înfiorător. În condiţiile în care Constituţia nu a cerut niciodată explicitarea cazurilor excepţionale sau extraordinare, adoptarea ordonanţelor de urgenţă a devenit o practică curentă şi un mod de guvernare detestabil, toate parlamentele fiind transformate în anexe ale guvernelor respective. Trebuie menţionat un fapt grav: aceste ordonanţe de urgenţă, produc efecte din momentul publicării lor în Buletinul Oficial al României, adesea contrare interesului public, deoarece ecartul dintre apariţia ordonanţelor de urgenţă şi aprobarea lor prin lege în Parlament, este de cele mai multe ori mare, niciodată foarte scurt, ordonanţele nefiind aprobate în regim de urgenţă aşa cum prevede Constituţia. Au existat nenumărate cazuri în cei 22 de ani, când între adoptarea de către Guvern a unor ordonanţe de urgenţă şi aprobarea lor prin lege în Parlament s-au scurs luni sau chiar ani, timp în care efectele unor ordonanţe au fost în unele cazuri nimicitoare. Guvernarea prin intermediul OUG a fost la îndemâna tuturor guvernelor. Cei aflaţi în Opoziţie au promis de fiecare dată că, atunci când vor ajunge la Putere, nu vor abuza de dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă. A doua zi după accederea la Putere, această promisiune a fost aruncată la gunoi. Excesul de putere legislativă a subminat permanent puterea Parlamentului, cel căruia i se cuvine de fapt dreptul de a propune şi a emite legile. În cazul în care „ Cazul excepţional” şi „ Situaţia extraordinară”, două perverse sintagme identice, ar fi fost explicitate, guvernele României nu ar fi avut posibilitatea să adopte mai mult de câteva ordonanţe de urgenţă într-un an calendaristic. Cazurile excepţionale şi situaţiile extraordinare sunt definite în literatura juridică de specialitate , în realitate, ele fiind destul de puţin numeroase. De regulă sunt situaţii care generează un pericol maxim pentru o comunitate, care pun în pericol vieţile a sute de oameni, care pot duce la distrugerea infrastructurii, a habitatelor umane sau a mediului înconjurător. Ne referim aici la inundaţii, cutremure, alunecări de teren, epidemii, invazia masivă a milioane de insecte sau mii de păsări, propagarea masivă a unui virus ucigător sau, chiar invazia destul de probabilă a unor extratereştri. S-au regăsit cândva, de-a lungul anilor, astfel de situaţii în Expunerile de Motive pe care le-au anexat guvernele la Ordonanţele de urgenţă adoptate, pe care le-au înaintat la Parlament pentru aprobare prin lege? Foarte rar! Doar dacă, într-adevăr a apărut o situaţie reală gravă. În rest, majoritatea covârşitoare a situaţiilor şi cazurilor, aşa-zis extraordinare şi excepţionale, pentru care se cere adoptarea unor ordonanţe de urgenţă, sunt derizorii şi nu justifică în nici un fel rezolvarea lor printr-un act legislativ. În acest caz, se pune întrebarea: cum de au reuşit toate guvernele României să treacă pe sub nasul Parlamentului sute de Ordonanţe de urgenţă? Răspunsul ar fi dat în primul rând de incompetenţa profesională şi lipsa de cultură politică a întregii clase politice, în al doilea rând de obedienţa politică în detrimentul verticalităţii morale şi nu în ultimul rând de existenţa unei doze de prostie manifestată în managementul parlamentar. Dacă aceste două articole fatidice, nu ar fi existat în Constituţiile României, am fi avut ocazia de a avea la conducerea ţării guverne competente, care nu s-ar fi folosit de ordonanţe de urgenţă pentru a guverna. Ar fi rezistat doar acele guverne, care ar fi dat dovadă de un profesionalism adevărat, de bună-credinţă şi de faptul că sunt apărători ai interesului public. Nu ar fi existat caracatiţa imensă a grupurilor clientelare, care au sufocat economia şi au stopat drumul către prosperitate. Dacă i s-ar interzice lui Victor Ponta dreptul de a mai adopta Ordonanţe de urgenţă, în maxim două luni, Guvernul ar pica! Pentru că nu ar mai putea să manipuleze nimic şi să mai tragă sforile în favoarea unor interese obscure! A fost auzit vreodată abilul „senator-şmecheraş” Tudor Chiuariu, membru în Comisia de Revizuire a Constituţiei din Parlamentul României, „ făcând valuri” pe această temă? Nu, pentru că este şi el un reprezentant al clasei politice şi nu poate să îşi taie singur craca de sub picioare, pentru că ar fi urgent repudiat şi înlăturat din această comisie. Societatea civilă, înţelegând prin aceasta în primul rând cetăţenii României şi nu doar ONG-urile, are datoria fermă să ceară introducerea în textul noii Constituţii, a unui articol, care să specifice limpede şi clar, care sunt situaţiile extraordinare şi cazurile excepţionale care permit guvernelor să adopte Ordonanţe de urgenţă! La modul cel mai concret posibil! Fără nici un fel de echivoc! Aceste situaţii extraordinare şi cazuri excepţionale sunt: „ 1.,2.,3.,…….10.! Şi-atât!” Această cerinţă a societăţii civile trebuie susţinută cu o hotărâre puternică şi cu un mare curaj, deoarece actuala clasă politică va trage „cu dinţii” de menţinerea în noua Constituţie a unui nou articol ambiguu, un „cal troian” mascat, care le va permite să fure în continuare cu suport legal. Alungarea acestui cal troian din Cetate trebuie să se producă acum, înainte de a primi prin Referendum putere de lege. Ordonanţele de urgenţă nu trebuie să mai constituie un instrument de furt calificat al clasei politice aflată la putere, cerinţa parcurgerii drumului către prosperitatea naţiunii, necesitând minimalizarea folosirii acestora în mod excesiv. Printr-un efort conştient al societăţii civile, aceste instrumente ale răului trebuie aruncate în derizoriu şi în uitare.

24 comentarii

ValVerde 21-06-2013 - 16:03

Excelent !!!!

CONGO 22-06-2013 - 00:09

Ba nu,nu excelent, ci sine qua non!

vivi 22-06-2013 - 00:06

pungasi noi si vechi

CONGO 22-06-2013 - 00:22

Prieteni, problema e alta: AURUL E DEJA SUB $1300.

ValVerde 22-06-2013 - 01:04

Bucuria lui Bula.
Moare capra altora.

CONGO 22-06-2013 - 01:43

Pe mine ma ingrijoreaza proasta Digitala

BULA 22-06-2013 - 06:50

Mai capra batrana, acum e la moda sa stochezi argint, crom, nichel, titan, beriliu, zinc, zirconiu, etc. Eu prefer plutoniul, pentru ca pretul lui e in crestere si tot timpul cererea va fi mai mare decat oferta.

ValVerde 22-06-2013 - 15:24

Dar stocul tau de aur din molari si incisivi si-a pierdut valoarea.
Nici dracu’ nu se mai uita la tine pina nu-ti pui dinti de zinc.

Degetel se gindea sa-si vinda doi dinti din fata ca sa arate sexy si sa-si faca un turnulet la hambar.
Acu’ canci !!!

BULA 22-06-2013 - 18:12

Pot sa te imbrac in nichel, ca pe faraoni. Si iti fac cadou si o bara de wolfram, sa te folosesti de ea. Dar nu te pot ajuta sa-ti revii mintal.

ValVerde 22-06-2013 - 20:10

Deci tu furai capacele de roti de la masini crezind ca poti sa cojesti parte nichelata…te-ai inselat, sint din plastic.

De unde ai bara de wolfram ?
O primesc.

BULA 22-06-2013 - 22:13

Bara de wolfram am avut pe vremuri (anii ’70) cand faceam practica la Electroputere. Foloseau electrozi de wolfram la sudura in argon. Se facea risipa mare, pentru ca aruncau cioturile (cu lungimea sub 10 cm). Puteam sa iau si de la facultate cand au casat o instalatie de depuneri in vid de straturi subtiri, dar mi-am vazut de treaba. Idiotii au aruncat instalatia aproape noua (era cat doua sifoniere), cu pumpe de vid, cu electrovalve, cu partea de comanda, cu transformatoare de forta (sute de amperi) si cu o cupola in care era o spirala de wolfram de cativa metri lungime (diametrul barei cat la un creion). Au aruncat tot felul de echipamente de mare valoare. Atat i-a dus mintea (sunt taranoi scolarizati sub regimul comunist, dornici de parvenire pe baza diplomei si prin fente (articole copy-paste), dar fara preocupari spre cercetare adevarata)

ValVerde 23-06-2013 - 00:13

Mai Bula, electrozii de wolfram nu se consuma (nu fac parte din materialul de adaos in baia de sudura)
Se mai “tocesc”, asta inseamna ca se modifica geometria virfului, (care trebuie sa fie foarte precisa)
Daca nu ai masina speciala de reascutit electrozii, ii dai la reciclare.

Nu mai tii tu minte, dar 10 cm e foarte mult.
Cei mai mari nu depasesc 5-6 cm

Cu greu se califica asta drept “bare”

La instalatia de depuneri esti sigur ca era wolfram pur? La dimensiunile pe care le dai tu, probabil ca stingeati lumina in oras cind porneati magaoaia.
Exista multe alte rezistente electrice pentru incalzire mult mai eficiente.

BULA 23-06-2013 - 07:03

Se sudau barele de aluminiu de la rotoarele in scurtcircuit (motoare asincrone). Electrodul de wolfram era bagat intr-o teaca din ceramica prin care se sufla argon (cu lungimea de aproximativ 20-30 cm). Cu timpul se micsora prin vaporizare.
Eu am luat un ciot cam de 7 cm lungime si cu grosimea cat o tigare din aia mai subtire, de care fumeaza femeile. L-am polizat o zi intreaga (e extrem de dur) in zona varfului, ca sa inlatur maciulia de la topitura.
In “tarcul” unde se facea sudura in argon erau multe resturi de electrozi de wolfram aruncate pe jos. Poate ca aveau ordin sa le recupereze, dar nu se omorau cu treaba asta.
Se facea risipa si cu electrozi de aliaj cu argint si cupru (50% argint) cu care lipeau (oxiacetilenic) bobinele de cupru. Faceau bobinele din bucati, pentru ca masina de depanat era extrem de uzata (importata din Elvetia in anii ’30) si incaleca spirele (din bara de cupru) destul de des.

La instalatia de vidare sigur era rezistenta din wolfram (sau tantal), iar trafo de alimentare avea zeci de kilowati. Am examinat-o de la distanta, n-am pus mana pe ea. Ideea era ca niste idioti care se dau mari teoreticieni si care conduc acum facultatea (adusa in faliment) si-au batut joc de dotari.

geek-a-contra 23-06-2013 - 08:02

cautati “TIG welding” sau “sudura TIG” si o sa vedeti ce-i cu ultrascumpii electrozi de wolfram 🙂 …..

geek-a-contra 23-06-2013 - 08:05

p.s. din ce material credeti ca sint facute filamentele de la miliardele de becuri cu incandescenta fabricate in ultima suta de ani?….

- - प्रिंस Parpanghel Carpathian LORD 23-06-2013 - 12:48

Credeam ca oferi …PLATINA ca la asa ai acces din Cisplatin si Sinplatin primite pleasca deocamdata . Inlocuite de tine cu …APILNARIL !
Dar daca intradevar ai fi vrut sa o surprinzi cu ceva personal pe rummegatoarea de peshte balta, ofera si tu …Bismutl din …dotare !

UnUL 22-06-2013 - 11:31

Din nou un articol remarcabil și incisiv al domnului Seran, care pune punctele pe i.Sunt pe punctul de a deveni un admirator necondiționat al domniei sale.

CONGO 22-06-2013 - 14:15

In ultimul timp a devenit deja banal sa ne delectam cu inca un articol de valoare care se adauga la tot atatea altele scrise de marii Seran, Neacsu si Batca.

Acum vedem ca, peste ani, stimulati de simbioza intelectuala scriitor-cititor, aurorii s-au maturizat si desavarsit in arta pusului punctului pe i. Cum a fost facut ca aceasta de devina posibil, daca nu pentru ca forumustii au consumat actul de creatie, adaugandu-i si influentand prin sugestii modeste si cumpanite.

Deci, sa nu ne miram si de faptul ca in ultimul timp a devenit deja banal sa ne delectam cu comentarii scrise cu hotarare si la obiect, si care se adauga la tot atatea altele scrise de foarte cunoscutii Urbos, Digital, Anticristul, ca sa dau numai cateva exemple.

Despre ValVerde si nea Jan din U, ca sa dau numai cateva nume, ce pot zice daca ca au ramas pe palierele prafuite ale bunului simt, reminiscente din alte epoci.

Dar pe total stam bine!

- - प्रिंस Parpanghel Carpathian LORD 22-06-2013 - 15:40

Congo in ….Brazaville
Eventual la nivelu ‘Mhobutu poate fi clasifikata
Wakka Verte (Que RIT sur Bhoullean-Lustruytor, asemblle
Pwe sestache ….

In schimb Jan POTentu , da el este de VITzA BUNA, de Ferentari !

digital 23-06-2013 - 13:35

ce cretinitate de articol!
pe timpul lui bok, nea seran ăsta vorbea de fluturi în lumina neoanelor, iar azi și-a adus aminte de cuvintele excepțional și extraordinar!
ne mai face și disecția broaștei putrezite conform dex-ului!
hahaha!
iar cretinii aplaudă și felicită!

Salut 23-06-2013 - 13:48

Seran are dreptate cu ce spune AZI. Si ai o postare corecta. Problema este ca oricate virgulite vor fi puse in Constitutie, oricate paragrafe in apararea democratiei, etc, NU EXISTA spiritul democratic al pop-ulatiei. Pentru acest motiv, de fiecare data se va gasi o jigodie care sa interpreteze in folos propriu si al camarilei lui orice Constitutie, oricat de buna, omeneste posibil.

digital 23-06-2013 - 21:18

dar de ipocrizia individului ce părere ai?!

digital 23-06-2013 - 19:45

de aia mi-ați șters postarea, vi se pare că cineva de p-aici nu suferă de jhighodism?!
vă-nșelați amarnic!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult