Realitatea.net publica o ştire despre apariţia unui articol cum Nouriel Rubini, supranumit de ei „profetul crizei”, vede viitorul lumii.
Să nu credeţi că mă inspir pentru scrierile mele din ce zice o televiziune sau alta, sau din ce se mai scrie pe bloguri, dar am menţionat, aici, la început, această ştire, din două motive. În primul rând, pentru că este firesc să dăm credit celor care publică, primii, o ştire, iar în al doilea rând, pentru a da un exemplu de cum se face presă de informare în România, în comparaţie cu o altă naţiune, respectiv cea britanică.
Modelul BBC
Nouriel Rubini a ajuns faimos în 2008, când cineva şi-a adus aminte că acesta conferenţiase, cu câţiva ani mai devreme, despre spargerea iminentă a balonului de săpun al creditelor cu ipotecă şi declanşarea crizei economice, aşa cum o cunoaştem astăzi. Pentru asta a fost poreclit „Mr. Doom”, ceea ce, în traducere liberă, ar putea să fie „domnul Piază-Rea”.
Rubini are merite incontestabile de economist. A fost la cele mai bune şcoli din America şi predă economie la una dintre ele. A lucrat cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială şi a consiliat administraţia americană, pe timpul guvernării Clinton. Numai că, faptul că a „prezis” criza şi, mai exact, prăbuşirea pieţelor de credite, nu este ceva spectaculos decât pentru cei care nu urmăresc BBC-ul naţional.
Pentru că acest BBC explica cetăţenilor britanici, încă de la sfârştiul anilor 1990, cum că piaţa de credite bazate pe evaluarea umflată a ipotecii nu are cum să mai meargă în sus şi că se va prăbuşi. Mai mult decât atât, BBC instruia telespectatorii, cu sfaturi concrete, cum să se pregătească de o asemenea situaţie iminentă, pentru a putea trece prin criză cu cât mai puţină durere.
Aici apare diferenţa dintre o televiziune românească de ştiri şi cea britanică. Iar diferenţa nu este că una este privată şi cealaltă este publică. Cea românească informează cetăţeanul despre ce a zis cineva, creditat cu suficientă credibilitate pentru a-i fi reproduse spusele, pe când cea britanică nici nu se preocupa de câştigarea credibilităţii, adică nu atribuia nimănui meritul de a prezice criza, ci se preocupa doar ca cetăţenii, care sunt adevăraţii patroni ai acestei televiziuni, să primească cât mai multă informaţie relevantă despre o problemă care îi afectează direct.
Ce mai prezice Piaza-Rea?
Dacă tot a fost poreclit „Mr. Doom”, Nouriel Rubini publică, la 15 august 2011, un articol intitulat „Is Capitalism Doomed?”, adică „Este capitalismul sortit pierii?”, articol care merită atenţia noastră.
În general, Rubini constată ineficienţa majorităţii măsurilor luate de guverne pentru îngrădirea efectelor negative ale crizei şi pentru ieşirea din criză, şi prevede o nouă scufundare a economiilor mondiale în recesiune, datorată atât acestei ineficienţe, cât şi condiţiilor adverse cumulate, de la scăparea de sub control a preţurilor la petrol şi alte produse esenţiale, la zăpăceala din Orientul Mijlociu, cutremurul din Japonia şi până la problemele de alcătuire a bugetului Statelor Unite ale Americii.
El mai constată creşterea inegalităţii sociale, a sărăciei, şomajului şi a lipsei de speranţă în viitor, nu numai în rândul păturilor sărace ale populaţiei Globului, dar şi în cadrul aşa-zisei clase de mijloc.
Care ar fi soluţia?
Soluţia lui Rubini este reîntoarcerea la un echilibru mai bun între ceea ce produce piaţa şi ceea ce produce guvernul, asta înseamnând abandonarea atât a modelului anglo-saxon al neintervenţiei guvernelor pe piaţă, cât şi a celui european-continental al statului bunăstării sociale, bazat pe datoria publică.
Concret, o asemena soluţie ar presupune crearea de locuri de muncă prin investiţii guvernamentale în infrastructură, taxarea şi mai progresivă, în funcţie de venituri, stimulări fiscale pe termen scurt combinate cu o disciplină fiscală pe termen mendiu şi lung, ajutarea agenţilor economici loviţi de căderea preţurilor la proprietăţi, impunerea unor reguli stricte şi supravegherea sistemelor financiare ce au luat-o razna, precum şi descompunerea pe părţi a băncilor prea mari să fie ruinate şi a oligopolurilor.
Iar, ca un corolar al acestor soluţii, economiile trebuie să investească în capitalul uman, în asigurarea unor deprinderi de muncă performante, combinată cu măsuri de protecţie socială, care să ducă la o forţă de muncă mai competitivă decât până în prezent.
Ce să înţelegem din asta?
Oricare ar fi cauzele şi modurile de manifestare ale crizei, cei mai afectaţi de aceasta sunt oamenii, în special cei care produc bunuri materiale şi spirituale, atât pentru guverne, cât şi pentru pieţe, adică atât cei care lucrează la stat, cât şi cei de la privat.
Iar soluţia cea mai cuprinzătoare este tot investiţia în oameni, atât pentru ca pregătirea lor să îi facă şi mai destoinici şi mai deştepţi, cât şi pentru asigurarea condiţiilor lor de viaţă la un nivel satisfăcător.
Între aceste două capete ale problemei se interpun guvernele, care ar trebui să ia măsuri de reglementare şi legiferare în sensul soluţiilor propuse, precum şi măsuri manageriale de colectare a banului public şi de redistribuire a lui cu înţelepciune.
Dar eu ce cred?
Deşi doctoratul meu în economie nu a fost obţinut la o şcoală atât de prestigioasă ca cea care i l-a acordat lui Nouriel Rubini şi deşi nu predau economia, şi nici nu sunt consilier economic, am totuşi suficientă ştiinţă de carte, metodă de analiză şi capacitate de gândire pentru a putea avea o părere proprie despre acest subiect.
În primul rând, Rubini identifică sursa crizei într-o combinaţie de situaţii în care atât guvernele cât şi economia de piaţă s-au complăcut sau chiar au încurajat condiţiile de producere a acestei crize. Şi eu cred, la fel, că aceasta este descrierea corectă a sursei de producere a crizei.
În plus, conform aceluiaşi înţelept, atât guvernele cât şi piaţa se dovedesc în prezent incapabile de găsirea şi impunerea de soluţii viabile şi eficiente pentru stoparea crizei şi relansarea economică. Fără să fiu la fel de înţelept, şi eu sunt de aceiaşi părere.
Numai că, în acestă situaţie, Rubini propune el nişte soluţii, ca şi când guvenelor şi piaţei nici nu le-ar fi trecut prin cap aşa ceva. Aici nu mai pot să rezonez cu omul nostru.
Pentru că, în realitatea asta aşa cum o vedem noi, guvernele şi economia de piaţă nu găsesc aceste soluţii nu pentru că sunt incapabile să le găsească, ci pentru că nu vor să le implementeze, deoarece acestea neagă exact modul de operare al guvernelor şi pieţei, mod care a dus la această criză profundă, în special prin taxarea, colectarea de impozite şi contribuţii, precum şi prin redistribuirea banului public preferenţial pentru bogaţi şi în detrimentul restului cetăţenilor.
Deci, dacă problemele identificate corect sunt de natura atitudinilor şi comportamentului guvernelor şi agenţilor economici, atunci şi soluţiile trebuie să fie de aceiaşi natură atitudinală şi comportamentală. Adică, nu este important că s-au luat decizii proaste în gestionarea banului public şi privat, fapt ce a dus la criză, ci că aceste decizii s-au luat pentru că cei care sunt îndirtuiţi să le ia au avut o anumită atitudine şi s-au comportat într-un anumit fel, respectiv au favorizat pe cei bogaţi şi i-au neglijat pe toţi ceilalţi. Iar atunci când s-a produs criza, au căutat soluţii exclusiv pe seama acestora din urmă.
O altă abatere în raţionamentul lui Nouriel Rubini este că el propune ca soluţiile să fie adoptate de guverne, pe când implementarea lor să se facă de cetăţeni. Pentru ca acest raţionament să aibă aplicabilitate practică, ar trebui ca cetăţenii să aibă un control funcţional şi permanent asupra guvernelor.
Ori, faptul că, până acum, aceste guverne au adus ţările lor în criză şi au afectat astfel bunăstarea propriilor cetăţeni, ca apoi să adopte soluţii de ieşire din criză tot pe seama aceloraşi cetăţeni, care au de suportat greutăţi şi mai mari pentru rezolvarea crizei, ne arată că aceştia nu pot să controleze guvenele lor atât de eficient încât ele să nu le producă lor pagube şi necazuri.
De altfel, şi Rudbni bănuieşte că are un raţionament oarecum deviant, încât întrevede posibilitatea unor revolte sociale de amploare, pe tot Globul, ca soluţie finală la această criză în valuri.
În concluzie
Dacă Nouriel Rubini, zis şi Piază-Rea, are dreptate, vom asista cât de curând la o înăsprire şi mai adâncă a condiţiilor de viaţă ale maselor largi ale populaţiei globale, iar soluţiile acestei probleme stau în mâinile guvernanţilor, finanţei mondiale şi trusturilor multinaţionale. Numai că, pentru a implementa aceste soluţii, toţi aceşti guvernanţi, finanţişti sau afacerişti vor trebui să se întoarcă la aceleaşi mase largi.
Depinde deci de aceştia din urmă cum va arăta, în viitorul apropiat, omenirea, din punct de vedere economic şi politic.
Cât despre noi, românii, atâta vreme cât trăim pe aceiaşi Planetă Pământ, ne aşteptăm la aceleaşi veşti proaste, indiferent de ce zic unii şi alţii de pe la noi. Bine ar fi ca măcar cineva să ne şi spună ce să facem ca să ne fie mai uşor, fiecăruia în parte şi tuturor împreună. Aşa, ca la BBC-ul britanic.
Articole de acelaşi autor aici
20 comentarii
Sunt perversi toti, atat Nouriel Rubini cat si autorul articolului. Vor sa carpeasca sistemul actual, sa nu intre in conflict cu patura bogata, si nu propun solutii de schimbare radicala.
Capitalismul vestic a creat debandada in economie si cam in toate sectoarele societatii. Ce merge bine acolo, in afara de afacerile marilor speculanti ? Au ei invatamantul accesibil tuturor si de calitate ? Au asistenta sociala pusa la punct ? Nu se vand droguri pe toate strazile ? Au siguranta zilei de maine ? Se simt in siguranta cand merg noaptea pe strazile laturalnice ? Este lumea multumita ?
Le-a fost bine cat timp au avut monopolul productiei industriale si putere militara dominanta, cat timp au luat materii prime din colonii, pe nimic.
Nici macar China actuala nu poate fi luata de model bun de urmat, desi este in crestere economica. Consumatorismul occidental, lipsa unei „matrici” a societatii, nu sunt bune. Trebuie sa fie educate masele altfel decat pana acum, sa-si limiteze poftele materiale si sa se orienteze spre satisfacerea placerilor prin activitati intelectuale, nu tot cumparand proprietati, poluand si distrugand mediul ambiant.
Trebuie sa se dezvolte prioritar transportul in comun si sa limiteze consumul de petrol alocat partilularilor. Ce tot atatea masini prin parcari ? Traim intr-o lume finita si trebuie sa ne adaptam la aceasta realitate. Poftele oamenilor sunt infinite, dar trebuie sa fie tinute in frau.
Trebuie sa fie permisa si libera initiativa, pana la un nivel, ca sa existe o motivatie in munca pentru cei mai dotati, dar particularii sa nu subordoneze interesele majoritatii si statul sa ramana un instrument puternic.
Nu capitalismul a creat debandada, debandada e data de ceea ce este ne-capitalist in acele sisteme numite capitaliste. Capitalismul e mancat de regulile de tip anti-capitalist, de stangismul care a infectat tarile alea. Din pacate nici nu a existat pana acum o tara 100% capitalista, se numeau doar capitaliste, datorita diferentei de clasa dintre acele tari si celelalte, unde domnea comunismul sau alte forme de control. Cand spun capitalism autentic ma refer la liberalism autentic, unde da, domneste libera initiativa, iar statul este doar garantul libertatii fiecarui individ, si nu instrument in folosul unui grup sau grupuri de orice fel.
Ma securistule, ai dat de bine dupa ce te-ai privatizat prin furt de la stat si acum esti in stare sa sustii aberatii, ca Denalli, de teama sa nu-ti pierzi pozitia castigata.
Bula, comentariile tale te dau de gol, tu esti securistul diversionist, ji…ov!
Scrie domnule scurt.
Cat de scurt trebuie sa fie comentariul atunci cand vrei sa explici ceva unor tampiti?
Da-mi un exemplu.
Decat sa te iei de cum am scris eu, mai bine ne-ai spune cum vezi rezolvarea problemelor actuale.
…O piaza-rea veritabila, care ne-a atentionat mai deunazi: sa traiti , bine!Acusica ,schimba si coloritul, caci cameleonismul se cunoaste din evolutionism,curios din fire as dori sa vad si pe Nutzica la schimbarea la ..fata!
La inceputul anilor ’80 economia globala se afla intr-o situatie similara. La prima vedere cresterea economica parea blocata, persimistii (ursii) dominau strazile… insa azi putem marturisi ca economia a reusit sa se re-inventeze, de aceasta data fara razboi (abandonarea standardelor aurului /expansiunea capitalului, caderea zidului dintre est si vest, microcipul, globalizarea capitalului si „ridicarea barierelor”, technologiile telecomunicatiilor, etc). O parte din economisti tind mereu sa vada paharul pe jumatate gol… in timp ce altii tind sa-l vada pe jumatate plin (Noriel Rubini s-a numarat mereu printre pesimisti).
http://www.youtube.com/watch?v=o-yAV3FXGAA
Principalul obstacol al cresterii economice consta in cantitatea (respectiv pretul) energiei disponibile. O crestere a ofertei de energie va fi necesara pentru a rapunde cererilor tot mai mari. In acest sens sectorul energiilor regenerabile ofera un nou potential urias (virtual nelimitat) de crestere economica (incepind de la investitii in dezvoltare pina la cercetari si transferul tehnologiilor). In situatia actuala blocarea resurselor /rezervelor in aur ar fi o greseala fatala (nu e cazul sa va luati dupa rusi;)
http://www.wall-street.ro/articol/Economie/100993/Potential-de-investitii-de-mld-euro-in-energii-regenerabile.html
http://www.youtube.com/watch?v=nTRwVLXkMCk&feature=relmfu
http://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000275871.pdf
http://ebrdrenewables.com/sites/renew/countries/Romania/default.aspx
http://www.banking-on-green.com/en/content/new_deutsche_bank_towers.html
http://www.dbresearch.com/PROD/DBR_INTERNET_EN-PROD/PROD0000000000255979.pdf
http://www.youtube.com/watch?v=vBebsu2MhYc
http://www.youtube.com/watch?v=YrcqA_cqRD8&playnext=1&list=PL4A2955A2DC5E4767
Numai la specula si la bani nemunciti ti-e gandul. Mai pune-ti frana, ca lumea este finita. Nici tu nu o sa traiesti prea mult, nesatulule.
Bula, noi oferim omenirii bunastare, educatie, si „perspective”.
http://www.youtube.com/watch?v=nTRwVLXkMCk
Voi ce oferiti?
Am simtit din plin bunastarea oferita de voi (pentru voi).
Tu cu cine crezi ca discuti, cu copiii de gradinita ?
Si ce tot ne pui filmulete pe Youtube cu ce fac bietii ingineri, care sunt pregatiti si chiar muncesc, ma bisnitarule ? Tu stii sa faci ceva din ce ne arati aici ? Stai cu ochii beliti cat ceapa, sa prinzi fraieri de la care sa cumperi marfuri ieftine si sa le vinzi altor fraieri la suprapret. Faci parte din cea mai abjecta specie.
Gaspadin Europeanuul (Adrian V D), scolko?
Atata stii sa faci, sa cumperi la pret mai mic si sa revinzi mai scump.
Ideea e raportarea la aur, nu altceva, asta ca sa nu mai tipareasca americanasii hartie igienica pe care s-o numeasca bani.
Ba sa se raporteze la lemn, materialul din care este facut capul tau. Acum ajunsasi mare specialist in economie, dupa ce te specializasei in cum se pun catusele, securistule!
Sobrule, piata monetara cuprinde ansamblul pietei pe care sint schimbate bunurile si serviciile contra unor unitati de masura (mediu de schimb) si pe care se stabileste concomitent pretul, sau puterea de cumparare, precum si pretul monetar al fiecarui bun si serviciu, etc, bla, bla. SUA, la fel ca si alte tari, sa investeasca in continuare in stimularea cresterii economice, infrastructura, educatie cercetari, samd. Atita timp cat raportul datoriilor la venit (atita timp cat capitalul poate fi servit) nu sint probleme. Mediteaza putin asupra rolului expansiunii creditului si a dinamicii cresterii economice din ultimii 40 ani (din ’71 incoace).
http://www.youtube.com/watch?v=PJuyjUpr3DM
http://www.youtube.com/watch?v=IIv_ROYOSe8&playnext=1&list=PLE719CB8689BD3381
http://www.youtube.com/watch?v=ydbbd-4oEds&feature=fvsr
http://www.youtube.com/watch?v=HEoZGDHeWJk
http://www.youtube.com/watch?v=P-h9YE_-SZM&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=IeHuB5CRtWg
http://www.youtube.com/watch?v=1XBwjQsOEeg&feature=related
Problema cu SUA e aia de care am spus, hartie goala vanduta ca valoare(bani). Cat despre credite si banci, alta mizerie, nici macar hartie, nimicul vandut ca valoare. In mod normal, intr-o piata reala, concurentiala, creditul de consum nu poate sa existe. Te imprumuti doar cand cu banii aia poti face ceva din care sa scoti profit la randul tau. Pe baza aberantului credit de consum, bancile si-au sporit puterea, pana cand au incalecat politicul, politic sensibil la un astfel de populism. Astfel bancile au ajuns parte a statului, desi independente, adica niste paraziti.
Dupa cum vezi, SUA prefera sa tipareasca bani si sa dea la gioale concurentei. Evident ca nu e cartea castigatoare. Nu ca m-ar interesa soarta Americii. Pentru aia care mesteca tarata despre ce tragedie ar fi sa se prabuseasca sandramaua americaneasca, raspunsul e simplu, o gaura neagra trebuie inchisa, falimentul unora mentine sanatatea unei economii libere.
PS. Nu pricep de ce pui linkurile alea, nu-ti folosesc la nimic.
Urbos, relatia intre consumul de energie /capita si a PIB-ului /capita este de acelasi tip cu cea intre greutatea unui animal si consumul sau de energie indus de metabolism. Din linkurile postate anterior poti trage concluzia ca orasele si tarile, precum animalele, au metabolisme care trebuie sa arda, respectiv sa consume energie pentru a se mentine si dezvolta. Variabilele relative ale nivelului de trai – i.e. nr medicilor, nr televizoarelor pe persoana sau rata mortalitatii infantile, sint in egala masura corelate cu consumul de energie pe persoana si PIB /capita. Potrivit unui studiu al Agentiei internationale de Energie (IEA) in anul 2050 va trebui sa se produca de 16 ori mai multa energie (pornind de la premisa ca populatia globala va creste pina la 9 miliarde de locuitori – conform previziunilor O.N.U.), pentru a asigura intregii populatii –la nivel global- un nivel de trai echbivalent cu cel al USA de azi. In acest context guvernele trebuie sa-si mobilizeze toatre eforturile si sa stimuleze investitiile in sectorul energetic si infrastructura.
Rezultatul unei strategii defensive pe termen lung de genul parcatului banilor in aur si trasul pisicii de coada nu poate fi altul decit cel FATAL!
Ma bisnitarule, ia explica-ne cum este cu economia de piata si cum s-a aplicat ea in cazul bancilor falimentare din SUA. De ce nenorocitul de stat american a acoperit pierderile de mii de miliarde de dolari ale unor particulari ? Nu era normal ca particlurarii care au dat kix in afacere sa dea faliment si sa fie executati silit ? Ba s-au mai si premiat intre ei, cu bonusuri de zeci si sute de milioane de dolari.
Speculantule, din ’71 incoace a inceput Occidentul sa intre in colaps, din urmaroarele motive:
1. Tarile din estul Europei isi dezvoltasera capacitatile de productie suficient de mult ca sa-i concureze (chiar la pret de dumping) pe occidentali. Din cate imi amintesc, anii ’80 au fost chiar de groaza pentru anumite sectoare ale economiei vestice (somaj in siderurgie, stagnare in alte domenii).
2. China o daduse pe capitalism, initial cu firme cu pana la zece angajati, si incepuse si ea sa le faca concurenta.
3. Aceste tari nu numai ca-i concurau pe vestici la ei acasa, dar isi asigurau in interior necesarul de marfuri si vindeau in draci si prin lumea a 3-a. Vanzarile si productia occidentalilor scazusera la cote de alarma.
Vesticii erau incoltiti din toate partile si daca nu ar fi reusit diversiunea cu „eliberarea de comunism” in URSS si Europa de Est (dupa metoda aplicata recent in Tunisia, Egipt si Libia), ar fi fost in buda de tot.
Dar tot in buda vor ajunge, pentru ca nu mai au productie si nici forta de munca calificata. Au incurajat bijnitareala cu marfuri facute in China.
Comments are closed.