Pentru orice observator neutru, premierului i-a reusit un lucru. Atat de consecvent a fost in promovarea unor epitete la adresa veniturilor militarilor activi si in rezerva, incat pe cei care mai sunt prezenti la apelul matinal i-a scarbit in totalitate, iar pe cei exilati spre apusul vietii i-a facut sa intre mai des in biserici, ca sa-i ierte Cel de Sus pentru mania vremelnica…
Momentan, Emil Boc a invins. Asociatiile rezervistilor s-au compromis prin lipsa eficientei demersurilor scrise. Iar sindicatul nascut din disperarea celor care s-au trezit cu drepturile banesti si demnitatea calcate in picioare se zbate sa nu ajunga in derizoriul tipic sterilelor dezbateri TV, la care contribuabilii necajiti exclama:”Nu le mai ajung banii astora de la armata? Dar noi ce sa zicem?” Si scrasnesc din dinti…
Rupt de realitatile tarii pe care o gestioneaza, copilarosul Boc isi freaca deja mainile cu bucurie pentru proiectele de legi care urmeaza a fi validate, in doi timpi si trei miscari – PDL, UDMR si grupul independentilor -, de masina de vot a coalitiei guvernamentale.
Asa va trece si legea umilirii pensionarilor militari. Sa vezi atunci veselie pe la posturile de televiziune care nasesc multiplicarea voturilor manelizate, utile haidamacilor politici, cu afaceri private in euro si salarii in lei. Evident de la stat.
Ce astept de la presedintele tarii mele? Dreptate.
Sa isi respecte promisiunea facuta in Aula Ministerului Apararii Nationale, la ultima sa intalnire cu liderii militari. Fie sa retrimita legea mentionata la Parlament. Fie sa o promulge, constient ca va fi aplicata precum cea care “a marit” salariile profesorilor…
Mai tineti minte? Presedintele impuscat de Craciun a pierdut sprijinul armatei in august 1989, cand a stopat avansarile traditionale.
Actualul lider constitutional al fortelor armate inca poate sa stearga scuipatul bo(c)ieresc de pe obrazul ostirii. Si o va face.
(Articol din editia print ziuaveche.ro)
