Acasa Opinii Ce păcat să am dreptate

Ce păcat să am dreptate

scris de Doru Dragomir
11 afisari

Când domnul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu a făcut deja faimoasa declaraţie că „este inandmisibil să ajungi pe străzile unei localităţi, în România şi să-i vezi pe militari desfundând drumurile, în timp ce beneficiarii direcţi, care sunt şi concetăţenii noştri, stau în casă, la căldură! Nu se poate aşa ceva! Nu putem plăti lenea la nesfârşit”, eu m-am întrebat ce-a vrut să zică. Asta, spre deosebire de alţi comentatori, probabil mai cunoscători decât mine ai treburilor publice, care au ştiut din prima că domnul premier a făcut o gafă sau că a jignit deliberat şi nemeritat nişte sinistraţi ai nămeţilor şi gerului.

Hari Bucur MarcuPentru cei cărora nu le-a ajuns încă la urechi întâmplarea ce a produs declaraţia menţionată mai sus, precizăm aici, în grabă, contextul evenimentului.

S-a întâmplat ca, în iarna aceasta, în România, să ningă de două ori, la interval de zece zile. În anumite locuri, aceste ninsori au fost mai abundente, iar viscolul a troienit zăpada, astfel încât unele drumuri, căi ferate, ba chiar localităţi întregi s-au trezit nămeţite a doua zi. Deh, ca iarna.

La prima ninsoare era prim-ministru domnul Boc Emil. Acesta şi-a luat ministrul apărării şi câţiva generali din armată cu el şi a ieşit la dezăpezit cu lopata un autoturism de lux, avariat şi abandonat undeva la marginea unei şosele, în apropierea Bucureştilor. Nu ştie nimeni, nici până astăzi, ce „mesaj” a vrut să transmită domnia sa cu această atitudine. Cert este că, atunci când presa a subliniat ridicolul situaţiei, domnul Boc a plusat şi s-a mai filmat odată, pe când împărţea ceai tririştilor înzăpeziţi, la altă margine de şosea.

În afară de gesturile acestea curioase, dacă nu chiar de neînţeles, ale şefului, Guvernul Boc nu a făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit să facă pe timp de iarnă şi zăpadă. În privinţa emiterii reglementărilor pentru stabilirea răspunderilor şi impunerea unor acţiuni în astfel de situaţii, Guvernul a amânat introducerea lor până la începutul lunii martie. În privinţa deblocării unor fonduri suplimentare, pentru finaţarea efortului de dezăpezire în zonele grav afectate, Guvernul a amânat sine die decizia de declarare a stării de urgenţă, ce ar fi făcut acele fonduri disponibile în timp real şi util. Cât despre măsuri coercitive aplicate autorităţilor locale şi centrale, precum şi agenţilor economici contractaţi pentru dezăpezire, care nu au transpus în viaţă acele contracte, nici nu a fost, măcar vreun moment, vorba.

În aceste condiţii, nimeni, în Ţară, nu a făcut mai nimic, în tot acest timp. În plin centrul Bucureştilor, trotoarele au rămas înzăpezite şi apoi s-au transformat în şleauri de gheaţă, în timp ce maşinile parcate la marginea străzilor au fost îngropate în zăpadă. Doar „arterele” principale au fost, cât de cât, curăţate. La fel şi în majoritatea localităţilor mai mari sau mai mici de pe cuprinsul României. Dar, tot în timpul acesta, oamenii au început să moară din cauza iernii, cu zecile.

De cum a căzut a doua ninsoare, Guvernul Boc şi-a dat demisia. De parcă ar fi aşteptat această zăpadă, pentru a fi siguri că ea, zăpada, împreună cu gerul năpraznic, vor constitui un obstacol natural serios în calea protestelor de stradă îndreptate împotriva actualei guvernări. Timp de trei zile, cu viscol şi troieniri în Curbura Carpaţilor, s-a format un nou guvern, cu aceiaşi miniştri, dar şi cu miniştri noi, condus, de data aceasta, de domnul Ungureanu. Apoi, noului guvern i-a mai trebuit încă o zi, să se instaleze în ministere.

Şi, în sfârşit, în a cincea zi de la cea de-a doua troienire a peste 60.000 de oameni în casele lor, noul premier s-a urcat în elicopter, a ajuns într-una din localităţile afectate şi, din uşa primăriei, a făcut declaraţia citată la începutul acestei scrieri.

De ce nu mi-a fost şi nu îmi este clar mie ce-a vrut să zică domnul Ungureanu?

În primul rând, pentru că ce a spus domnia sa nu este de loc relevant nici pentru definirea situaţiei de fapt, nici pentru activitatea guvernului al cărui premier este.

Şi nu numai că nu este relevant, dar, certându-şi concetăţenii că stau, leneşi, la căldură, domnul Ungureanu nu a mai făcut şi mult aşteptata informare succintă, provenind de la cea mai autorizată sursă, despre situaţia din Ţară rezultată în urma căderilor de zăpadă în zona aceea şi nerezolvată nici până astăzi. Informare ce ne-am fi aşteptat să cuprindă şi declaraţia domniei sale privind ce are de gând Guvernul să facă pentru remedierea respectivei situaţii.

Singura raţiune guvernamentală pentru care cineva de statura executivă a domnului premier zice că „este inadmisibilă” o stare de fapt, că „nu se poate aşa ceva” şi că trebuie curmată „plata lenii” este ca să anunţe, imediat după ce a terminat de constatat aceste lucruri, măsurile Guvernului său pentru restabilirea admisibilăţii şi curmarea lenii. Dar domnul Ungureanu nu a zis nimic mai departe, în acest sens.

Asta, pentru că, posibil, domnia sa ştie că nu are la dispoziţie nici măcar o pârghie administrativă prin care să determine pe cineva să nu mai fie leneş, sau să scoată pe cineva din casă, de la căldură, la dat zăpada cu lopata, în stradă, alături de militari. Mai ales dacă leneşul tocmai şi-a plătit taxele şi impozitele la stat, care îi permit să stea degeaba în casă, la căldură, în timp ce statul, odată ce a fost plătit din bani munciţi cu hărnicie, trebuie să îşi facă datoria, pe afară, fără alte condiţii sau contribuţii „în natură” din partea contribuabilului concetăţean.

Chiar dacă ar fi vrut să spună că efortul statului de a scoate armata la lopată este un cost pe care n-ar fi trebuit să îl plătească decât celor care fac şi ei acest lucru şi, în consecinţă, cine nu iese din casă, de leneş ce este, nu va mai primi acest serviciu militarizat, o asemenea ameninţare este lipsită de orice posibilitate de aplicare în practică, din motive evidente, pe care nu le mai amintim aici.

Atunci, oare, să fi vorbit degeaba domnul Ungureanu? Adică, să fi vorbit ca cineva care, după ce a zis ce a zis, vine apoi şi îţi spune, cu satisfacţie nedisimulată, la ureche „ai văzut ce le-am zis-o?” Puţin probabil, având în vedere educaţia de acasă şi cultura incontestabilă ale premierului.

O altă posibilă explicaţie este că domnul premier Ungureanu se află în faza iniţială de alcătuire a unui autoportret public artificial, cum ar fi cel copiat după rusul Vladimir Vladimirovici Putin. Sau care îl imită pe acesta.

Dacă aceasta este realitatea, atunci domnul Ungureanu mai are foarte mult de lucru, tocmai în acest domeniu al comunicării.

Putin n-ar fi ales niciodată un asemenea moment ca să se arate ascuţit la limbă ca o lamă de sabie ninja. Dacă ar fi vrut să demonstreze cât de inflexibil şi intransigent este cu leneşii din sânul poporului pe care îl păstoreşte, şi-ar fi ales cu grijă momentul în care să spună acest lucru. Şi ar fi ştiut, sau ar fi ascultat la sfatul celor competenţi, că momentul în care este mai mult decât evident că „păstorirea” lasă de dorit, nu este unul bun pentru o asemenea demonstraţie.

Şi zicem că, în cazul acesta, momentul nu era unul potrivit, deoarece domnul Ungureanu s-a suit în elicopter şi s-a dus să îşi jignească „concetăţenii” la două zile după depunerea jurământului şi la cinci zile de când aceştia sufereau sub nămeţi şi gheţuri, fără să audă nimic din partea „autorităţilor”. Adică, aceştia au stat „nepăstoriţi” şi abandonaţi de autorităţi în tot acest timp, în care vechii şi noii miniştri aveau alte probleme, mai presante, pe holurile încălzite ale Palatului Parlamentului şi în alte palate pe unde i-au purtat treburile.

Numai că ar fi mare păcat de cetăţenii României, oricât de leneşi ar fi ei, să am eu dreptate cu această ultimă ipotetică explicaţie a primei declaraţii publice a noului premier.

Articole de acelasi autor

52 comentarii

un roman verde 15-02-2012 - 22:08

Ai nostri tineri la Paris invata
La gat cravata cum se face nodul
Si-apoi vin de ne fericesc norodul
Cu zambetul lor istet de oaie creata.

Din colectia Portretul lui MRU in perioada ninsorilor din 2012

1 2

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult