CIA versus ISI

Unul dintre primele semne ale unei posibile viitoare confruntări, pe multiple planuri, dintre două state, îl constituie instaurarea neîncrederii între serviciile secrete, până mai ieri cooperante, în chestiuni vitale pentru securitatea ambilor parteneri.

Exact asta este situaţia în relaţiile bilaterale americano-pakistaneze. Când opiniei publice i se livrează informaţii până mai ieri confidenţiale, este evident că este pregătită pentru evoluţii care nu ar trebui să o surprindă.

Astfel, în aceeaşi zi în care agenţia Associated Press informa pe americani despre restricţiile de circulaţie, impuse de autorităţile pakistaneze diplomaţilor americani rezidenţi la Islamabad, postul de televiziune ABC News, ca de obicei cel mai bine informat în legătură cu deciziile actualei administraţii americane, livra telespectatorilor ceea ce primise, în plic, de la Agenţia Centrală de Investigaţii/CIA.

Pe această cale, contribuabilii americani sunt acum informaţi că şeful structurii CIA, care a cules date despre locul unde trăia Osama bin Laden, a părăsit teritoriul pakistanez din motive – vorba vine – medicale. Cu alte cuvinte nu va mai reveni la postul existent în Islamabad. Maurul şi-a făcut datoria…

Reţeaua CIA în Pakistan este considerată una dintre cele mai puternice instituite pe mapamond. Iar plecarea celui ce a condus-o nu are nicio legătură cu starea sănătăţii sale, ci cu şubrezirea relaţiilor bilaterale dintre Washington D.C. şi Islamabad.

Cel ce a plecat acum fusese numit la post doar în urmă cu un an de zile. După ce un oficial pakistanez a dezvăluit public numele şi funcţia predecesorului său, pentru a forţa rechemarea lui peste Ocean, ca urmare a creşterii tensiunii în relaţiile politico-militare dintre cele două state, oficial partenere în lupta antiteroristă.

În ambele retrageri de la post fiind un joc, de-a şoarecele cu pisica, prin care serviciul de informaţii pakistanez ISI sugera CIA că vor fi…îmbunătăţite relaţiile bilaterale. Argument acceptat tacit de americani, pentru simplul motiv că erau primii interesaţi să îşi protejeze experţii care au furnizat informaţii excepţionale în depistarea locului unde se afla fostul lider al Al-Qaida.

De ce trebuiau îmbunătăţite relaţiile bilaterale? Pentru că relaţia dintre ultimul şef al reţelei CIA la Islamabad şi directorul general al ISI, generalul-locotenent Ahmad Shuja Pasha devenise extrem de încordată. Nu împărtăşeau aceleaşi informaţii şi nici convingeri măcar complimentare, dacă nu identice. Ceea ce pentru ISI era o sursă de informaţii şi un mod de a stăpâni informativ zona de la graniţa cu Afganistanul, pentru CIA reprezenta o structură de insurgenţi islamici, care acţionau dincolo de frontieră cu metode teroriste, lichidând şi soldaţi americani.

Confruntarea profesională dintre cele două agenţii de spionaj s-a accentuat după ce pe masa generalului Pasha au fost puse dovezile recrutării de către CIA a unor ofiţeri ISI, cu scopul localizării adăpostului secret a lui Osama bin Laden.

După faimosul raid al echipei SEAL, autorităţile pakistaneze au decis ca formaţiunile americane, pentru operaţiuni speciale, care acţionau, cu acordul Islamabadului, în provinciile Pakistanului de la frontiera cu Afganistanul, să fie repatriate de SUA.

Mai mult, atât diplomaţii americani, cât şi ofiţerii CIA sub acoperire, au fost opriţi în mod repetat, pe şosele pakistaneze, legitimaţi şi expuşi fotografierii şi filmării lor de jurnaliştii din Pakistan, special informaţi în acest sens.

Şi ca această hărţuire a ISI să fie şi mai eficientă, Islamabadul a anunţat, printr-o scrisoare a Ministerului pakistanez de Externe, că diplomaţii americani au nevoie de o notificare prealabilă a fiecărei deplasări a lor pe teritoriul Pakistanului.

De data asta, Departamentul de Stat a reacţionat prompt şi a anunţat sec că aceleaşi restricţii le vor avea şi diplomaţii pakistanezi pe teritoriul american.

Urmarea? Islamabadul a renunţat, ca din senin, la restricţiile menţionate! În numai câteva ore.

Prin asemenea dezvăluiri – marca CIA – Hollywood-ul a primit gratuit un scenariu de film demn de serialul cu atractiva siglă 007. Asta cu atât mai mult cu cât la sediul ISI, generalii pakistanezi sunt convinşi – nota bene! – că Agenţia Centrală de Investigaţii are pe teritoriul Pakistanului o puternică reţea clandestină de agenţi americani, dar şi autohtoni, despre care nu oferă date referitoare la identităţile şi misiunile lor specifice. ISI uită să precizeze presei din Islamabad că, la rândul său, nu oferă CIA repere privind reţeaua proprie de ofiţeri sub acoperire, ce activează în SUA. Motiv pentru care, în mod demonstrativ, unul dintre aceştia a fost recent arestat în Statele Unite.

Deruta, nervozitatea, măsurile pripite par să domine la sediul ISI.

Argument? Iniţial au fost documentaţi, filaţi şi arestaţi cinci cetăţeni pakistanezi acuzaţi public că au ajutat efectuarea cu succes, de către CIA, a raidului finalizat cu trecerea la cele veşnice a lui bin Laden. Ulterior, din lipsă de probe, patru au fost eliberaţi.

Şi ca veselia să fie completă, la nivelul conducerii Agenţiei Centrale de Investigaţii, ultimul şef al reţelei CIA din Pakistan, rechemat la Washington, sub pretextul medical deja menţionat, practic datorită furiei ISI pentru rolul pe care l-a avut în execuţia lui bin Laden, de către luptătorii SEAL, a fost felicitat de superiorii săi pentru eficienţa misiunii sale!

Această confruntare surdă, dintre CIA şi ISI, nu a fost lăsată de Casa Albă ca să degenereze. Recent, directorul ISI, generalul-locotenent Ahmad Shuja Pasha a răspuns invitaţiei oficiale de a avea un dialog, la Washington D.C., cu importanţi oficiali americani. Un context în care a fost exprimat acordul pentru ca 87 ofiţeri CIA să primească viză de intrare în Pakistan, ceea ce, din perspectiva liderilor de la Islamabad, reface forţa iniţială a reţelei americane de culegere de informaţii privind structurile teroriste de sorginte islamică.

Cu ocazia aceleiaşi vizite, directorul ISI şi actualul conducător interimar al CIA, Michael Morell au convenit asupra reglementării unor probleme majore în relaţiile bilaterale, evident nedetaliate jurnaliştilor din ambele state.

Chiar dacă acum Islamabadul susţine că înrăutăţirea relaţiilor dintre CIA şi ISI ar fi fost stopată, lucrurile nu stau chiar aşa. De pildă, în legătură cu acordarea vizelor convenite pentru ofiţeri CIA, acestea prevedeau o singură intrare în Pakistan, limitată la câteva luni. Şi pentru ca agenţii CIA să simtă răzbunarea ISI, unele vize au fost acordate unor ofiţeri americani despre care ştie sigur că nu vor mai fi trimişi, din nou, în misiune, pe teritoriul pakistanez!

Trei lucruri sunt de necontestat. Tensiunea persistă între CIA şi ISI. Se încearcă aplanarea acesteia prin măsuri minimale de reconstrucţie a încrederii reciproce. Casa Albă nu şi-a spus ultimul cuvânt privind viitorul parteneriatului SUA cu Pakistanul.

Asta în condiţiile în care Obama cunoaşte cugetarea americană:”Ziua şi noaptea nu pot convieţui împreună…”