Acasa Opinii Cod Roşu de interese pe caniculă. Cum ne omoară meteo-economia

Cod Roşu de interese pe caniculă. Cum ne omoară meteo-economia

scris de Marius Bâtcă
5 afisari

De la sfârşitul săptămânii trecute, România se topeşte. Temperaturile oficiale, măsurate în „condiţii ideale”, au crescut treptat de la 30, la peste 35 de grade Celsius, urmând să depăşească în zilele următoare 38. După o timidă informare meteo, ANM a binevoit să anunţe de abia marţi că, în perioada 20-22 iunie, emite un Cod Galben de caniculă.

Marius BatcaCum şi cine stabileşte exact departajarea între Cod Galben şi Cod Portocaliu, nimeni nu a reuşit încă să explice. Apar, astfel, mai multe semne de întrebare. Principalul se referă la interese. Mai exact, cine are interesul să menţină nivelul de avertizare meteo la un nivel atât de scăzut?

Ungaria, Cod Roşu

În Ungaria a fost instituit deja Cod Roşu de alertă de gradul trei, cel mai ridicat, pentru nouă comitate, mai ales din estul şi centrul ţării, şi pentru Budapesta, unde temperaturile medii din timpul zilei au depăşit 27 de grade timp de trei zile consecutiv. Canicula va persista în Ungaria în următoarele două zile, când se anunţă temperaturi diurne foarte ridicate şi niveluri extrem de înalte de radiaţii ultraviolete UVB, a avertizat serviciul de meteorologie, potrivit agenţiei oficiale MTI, preluată. de Agerpres.

În aceste zone, maximele au fost în jur de 35 de grade în ultimele trei zile. Marţi, un nou record de temperatură pentru această zi (34,8 grade) a fost stabilit la Budapesta. Nivelul radiaţiilor UVB va continua să fie extrem de ridicat, de 8 unităţi, în următoarele două zile, indicând un risc înalt de arsuri în caz de expunere la soare, fără protecţie, fie şi numai timp de 15 minute.

Republica Moldova: Cod Portocaliu pentru temperaturi ca în România

Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova a emis o avertizare Cod Portocaliu de caniculă valabilă pentru 19-23 iunie. În această perioadă, în Republica Moldova se vor înregistra maxime de 36-38 de grade Celsius.

Codul Portocaliu este valabil pentru municipiul Chişinău şi Bălţi, raioanele Criuleni, Dubăsari, Ungheni, Nisporeni, Făleşti, Călăraşi, Soroca, localităţile din partea stângă a Nistrului şi autonomia Gagauz-Yeri. Pentru celelalte localităţi ale Republicii Moldova a fost emisă avertizarea Cod galben de caniculă, fiind aşteptate temperaturi de +34, +35 de grade Celsius.

Cod Portocaliu şi Cod Roşu în ţările vecine

Dacă situaţia din Ungaria şi Republica Moldova nu era suficientă, mai dăm câteva exemple de ţări vecine sau apropiate. Astfel, potrivit MeteoAlarm, în Serbia este Cod Portocaliu în toată ţara, pentru că se înregistrează temperaturi de peste 35 de grade Celsius. În Croaţia, Cod Roşu, în zonele cu temperatruri de 38 de grade Celsius şi Cod Portocaliu în cele cu temperaturi de 33-36 de grade.

Au mai fost emise avertizări de Cod Portocaliu în Italia, Slovenia, Austria şi Slovacia, pentru temperaturi similare celor din România.

Bineînţeles, la noi, e doar Cod Galben, la 38 de grade Celsius. De ce?

Potrivit Ordinului nr. 823/1427 din 15 august 2006, pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi a avertizărilor şi alertelor hidrologice, „în situaţiile în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, Administraţia Naţională de Meteorologie emite atenţionare sau avertizare meteorologică, după caz, în care se prezintă succint fenomenul, intensitatea, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia şi durata (Art. 2).

La Art. 6, scrie Cod Galben se va folosi pentru fenomene meteorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specificată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele următoare. Cod Portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate mare. Cod Roşu se aplică acelor fenomene meteorologice prevăzute a fi periculoase, cu un grad de intensitate foarte mare şi cu efecte dezastruoase.

De asemenea, la Art. 11, se precizează:

„Consecinţele (efectele) posibile ale mesajelor de avertizare în cazul caniculei pot fi următoarele:

1. Cod Portocaliu:

a) creşterea temperaturii poate pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

b) atenţie suplimentară pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.

2. Cod Roşu:

a) sunt afectate toate persoanele, chiar şi cele cu o stare de sănătate bună;

b) creşterea temperaturii poate pune în mare pericol persoanele în vârstă, persoanele cu handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

c) atenţie maximă pentru sportivi şi copii, dar şi pentru persoanele care lucrează în aer liber.”

În acest caz, de ce se menţine Cod Galben şi nu se trece la Cod Portocaliu? Începând cu anul 2005, când România a trecut la acest sistem de coduri, s-au oferit o mulţime de explicaţii ştiinţifice. Au legătură cu maximele, minimele şi mediile temperaturilor crescute înregistrate în România. Explicaţia practică este alta. Are legătură cu economia.

Contează termometrul, nu omul

Potrivit ANM, în conformitate cu standardele OMM (cuprinse in Guide to Meteorological Instruments and Methods of Observation), masurarea temperaturii aerului se realizeaza cu termometre clasice sau senzori speciali. In general, instrumentele de masurare a temperaturii aerului sunt amplasate la inaltimea de 2m fata de suprafata solului. Pentru protejarea acestor instrumente si in scopul obtinerii unor date fara erori, sunt utilizate adaposturi meteorologice special confectionate care au rolul de ecrane de protectie impotriva radiatiei mediului inconjurator (cladiri, drumuri asfaltate etc). Adapostul meteorologic este astfel conceput încat sa permita libera circulatie a aerului în jurul termometrului.

Expunerea termometrelor si amplasarea lor are de asemenea o importanta determinanta. Radiatia care provine de la Soare, nori, pamant si alte obiecte din mediul înconjurator trece prin aer fara a modifica în mod apreciabil temperatura aerului. Nu este si cazul unui termometru, care expus liber aceleiasi radiatii, poate absorbi din aceasta o cantitate importanta. Astfel, temperatura unui termometru expus liber radiatiei mediului înconjurator poate diferi de temperatura reala a aerului, diferenta dintre acestea depinzand de intensitatea radiatiei si de raportul dintre radiatia absorbita si caldura cedata de catre termometru.

Iar, „aceste motive stau la baza amplasarii statiilor meteorologice în afara oraselor sau in spatii cu suprafete mari acoperite cu vegetatie”.

În consecinţă, nu contează disconfortul unui om care este supus la „radiatia mediului inconjurator (cladiri, drumuri asfaltate etc)”, ci doar ce arată instrumentul de măsurare, la 2 metri înălţimea deasupra solului.

Din păcate, oamenii nu trăiesc în condiţii „ideale” de măsurare a temperaturilor. Ei sunt nevoiţi să meargă/lucreze în soare, pe ciment şi asfalt, printre/cu maşini. În oraşele mari, din România, majoritatea trăieşte în blocuri de beton, care se încing cumplit, merge cu mijloace de transport în comun, care au aer condiţionat doar pe hârtie. Iar vegetaţia este din ce în ce mai rară.

Interesul economic, mai important decât stresul fizic şi sănătatea angajaţilor

Deşi nimeni nu vrea să o recunoască, iar responsabilii se ascund după explicaţii ştiinţifice şi diverse reglementări, motivul pentru care nu se trece la un nivel superior de averizare meteo de caniculă ţine de economie. Cod Portocaliu şi, mai rău, Cod Roşu ar însemna reducerea programului de lucru, încetarea activităţii pentru anumite sectoare şi categorii de angajaţi. Sau alte obligaţii pentru angajatori. Pe scurt, cheltuieli şi pierderi. Aşa că, în condiţiile date, de Cod Galben, ITM şi Ministerul Sănătăţii se mulţumesc doar cu sfaturi şi avertizări.

Angajatorii sunt obligaţi prin lege, în perioadele cu temperaturi extreme, când termometrul depăşeşte 37 grade Celsius sau în condiţii de umiditate mare, care pot fi echivalente cu aceste valori, să distribuie salariaţilor apă minerală, câte 2 – 4 litri de persoană/schimb şi să le asigure condiţiile minime necesare menţinerii sănătăţii. “Angajatorii sunt obligaţi să asigure condiţii minime pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor: reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, asigurarea apei minerale, câte 2-4 litri de persoană pe schimb, asigurarea echipamentului individual de protecţie, asigurarea de duşuri”, a precizat inspectorul general de stat Dantes Nicolae Bratu, Inspecţia Muncii.

Pentru prevenirea incidentelor în această perioadă cu temperaturi extreme, Ministerul Sănătăţii recomandă populaţiei să asculte sfaturile medicilor şi să evite, pe cât posibil, expunerea prelungită la soare între orele 11 şi 18. În perioadele de caniculă este recomandat consumul zilnic de lichide(între 1,5 – 2 litri de lichide), fără a aştepta să apară senzaţia de sete. Este necesar un pahar de apă (sau echivalentul acestuia) la fiecare 15 – 20 de minute.

Medicii ne sfătuiesc să consumăm în fiecare zi cât mai multe fructe şi legume proaspete(pepene galben, roşu, prune, castraveţi, roşii) deoarece acestea conţin o mare cantitate de apă. O doză de iaurt produce aceeaşi hidratare ca şi un pahar de apă.

Nu trebuie consumat alcool (inclusiv bere sau vin) deoarece acesta favorizează deshidratarea şi diminuează capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii. Este obligatorie evitarea băuturilor cu conţinut ridicat de cofeina (cafea, ceai, cola) sau de zahăr (sucuri racoritoare carbogazoase) deoarece acestea sunt diuretice.

Pe parcursul zilei este bine să facem duşuri calduţe, fără a ne şterge de apă, iar dacă avem aer condiţionat, aparatul trebuie reglat astfel încât temperatura să fie cu 5 grade mai mică decât temperatura ambientală. Dacă este absolut necesar să ne expunem la soare între orele amiezii trebuie să folosim o ţinută adecvată:pălării de soare, haine lejere şi ample, din fibre naturale, de culori deschise.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult