Acasa Opinii Despre alegeri sau „porumbeii și ciupercile„

Despre alegeri sau „porumbeii și ciupercile„

scris de Marin Neacșu
94 afisari

Știați că porumbeii sunt cei care fac ciupercile să înflorească? Citiți și vă veți convinge că așa e.

Alegerile sunt de regulă așteptate cu speranță și încredere atât de alegători cât și de aleși. În ceea ce îi privește pe aleși,verdictul vine repede, imediat după ce serviciile prezintă  numele câștigătorilor prin acele organisme numite  eufemistic ”birouri electorale”. Nu intru în amănunt, se știe. Cu alegătorii situația e mai confuză și mai de lungă durată. Ei de regulă se iau după propagandă, sau după ”fentă” cum se spune în popor, adică ”se uită în gura” unuia sau altuia și hop cu ștampila. După un timp, pentru unii mai lung pentru alții mai scurt, mai toți, și cei care au ”câștigat” și cei care au pierdut, constată că nu au votat pe cine trebuia, și ce e mai grav, că pe oricine ar fi votat, ar fi pierdut, pentru că deși aleșii par a avea orientări, doctrine, ideologii, diferite, ei sunt la fel, indiferent când sau pe unde au văzut lumina zilei. Acest fenomen este universal eu nu cunosc o țară, un popor, o zonă, unde alegătorii să fie toți mulțumiți nici chiar doar toți cei care au votat un candidat sau partid ”cîștigător„  de activitatea aleșilor lor. Unii ar spune că asta se datorește faptului că oamenii sunt diferiți, și nu poți mulțumi pe toată lumea. Eu îndrăznesc să avansez ideea că  acest fenomen este rezultatul universalității ”aleșilor”, faptului că aleșii sunt  aceiași peste tot, iar faptul că aceștia sunt asemănați porumbeilor care au toți  acel obicei înnăscut de a-ți ciuguli din palmă cât sunt jos pe pământ și de a se găinăța în capul tău cât sunt sus, intangibili, probează această teorie. Ca și politicienii, și porumbeii sunt de mai multe rase, ”naționalități” sunt considerați simbolul ”păcii” indiferent de culoarea lor, de mărime, dar odată ajunși sus, fac ce fac toate păsările, fie ele  ciori sau vulturi. Nimic nou în ceea ce am spus, doar că unii alegători, ori uită, ori sunt creduli de profesie, ori au un sistem de ”reciclare” perpetuu.

De ieri, cel puțin declarativ, Europa a intrat în fibrilație din cauza ”alegerilor”.

Rusia dodoleață

În Donbas, Lugansk și Kerson, cetățenii au fost chemați la urne să aleagă dacă mai vor să fie ucraineni sau vor să fie ruși. Vor alege cu adevărat ei, sau au ales deja alții? Asta știu ei, dar pot ”ghici” și alții. Că alegerea este a altora o spune și faptul că atâta vreme cât la putere erau serviciile secrete ucrainiene în aceste zone, se ”constata” că majoritatea era ”de origine” kieveană, iar când trupele rusești și serviciile ruse ”asigură ordinea” în zonă, majoritatea alegătorilor este moskovită. Trecând peste acest fenomen cu final prevăzut, referendumul organizat de ruși în aceste zone după modelul celui organizat de americani în Kosovo, sub ”protecția  forțelor democratice”, este un caz tipic de pat în șah, în care niciunul din parteneri nu mai poate muta, fără să încalce regulile jocului sau să răstoarne tabla.

Oricît de mult ar vrea ”protectorii” Ukrainei nu pot să spună că referendumul, ca formă de manifestare a voinței populare, teoretic,  nu este un proces democratic. Pe de altă parte toți știu cum se obțin și controlează rezultatele oricărui proces electiv mai ales în ultimii ani, ÎN ORICE ȚARĂ, chiar și în SUA, unde ultimele alegeri au arătat că frauda electorală a atins imposibilul. Mie cel puțin mi se pare absolut imposibil ca 51% din americani, oameni cu spirit intreprinzător, să voteze un senil în fruntea lor. Să nu spună cineva că nu era așa când a candidat, sau că nu îl cunoșteau oamenii. Asta e poezie.

Deci în conflictul din Ukraina, se întră în pat. După anunțarea  rezultatului referendumului, indiferent câți vor contesta sau ce ”probe” vor ieși la vedere, Rusia va vota în Dumă alipirea acelor zone de Maica Rusie și de aici încolo, oricine va mai ataca zona va suferi lovituri decisive.

Liderii militari și politici ai NATO/ SUA știu asta și pentru că știu că nu mai pot muta pe noua tablă de șah fără a intra direct în conflict cu Rusia, lucru pe care nu îl doresc nici aliații, nici Europa, situația e gravidă și prezintă umflături.  Singurii care doresc continuarea și chiar escaladarea conflictului, sunt cei care l-au orchestrat,  cei care conduc din umbra, pentru că se mulează pe ideea (considerată teorie a conspirației de propaganda new age) menținerii sub control a populației, încălzirii globale, vaccinării ca metodă de ”supraviețuire” etc.

Preventiv, știind că au mâinile legate, organizatorii revoluției portocalii ca să nu se facă de râs, amenință acum că dacă rușii vor folosi arma nucleară ei vor face ”ce a făcut tata”. Nu au spus că  sau cum vor reacționa dacă cele 3 zone intră în componența Rusiei, pentru că știu că deja sunt ca și intrate și cum alipirea  se face  ”curat” ca și în cazul Crimeii, când nimeni nu a mișcat un deget, nu au ce să facă oficial în afară de o bălăcărire de ușa cortului. Zelensky turbează pentru că vede că pierde teritorii (și eu cred că va mai pierde, pentru că încă își mai paste oile pe pășunile vecinilor) și cei care l-au împins în conflict, nu fac nimic. Ce urmează, vom vedea, dar razboiul nuclear e exclus de orice om cu mintea la purtător. Doar cei cu mintea pierdută, rătăcită, pot lua în calcul această variantă.

Forța Italia

Alegeri în Italia. Etna erupe, Europa e în șoc, ”fasciștii” se întorc la conducere în Italia, ”Avante popolo” poate redeveni cântecul favorit al Italiei. Cel puțin așa ne prezintă unele ziare europene rezultatul alegerilor din Italia. Giorgia Meloni lidera unei coaliții de dreapta poate fi urmărorul premier al Italiei, asta dacă nu cumva serviciile vor decide altfel pe ultimii metri ca în SUA.  Mie îmi e teamă să nu aibă soarta lui Aldo Moro, pentru că în Italia este foarte ușor să organizezi un asasinat și să dai vina pe Camorra.

Dar să nu cobesc. Având în vedere orientarea de centru/dreapta a coaliției care a câștigat alegerile la exit-poll, acuma toată „lumea civilizată” adică cei care conduc destinele Europei de la Bruxelles și ale lumii din Washinton, au început să căineze sau să amenințe Italia, că îl scot din formol pe Mussolini, că extrema dreaptă va conduce Italia. De ce? Pentru că partidul signorei Meloni ar fi succesorul fascistului Musolini. Doamna Von der Leyen amenința italia și mai ales pe italieni, înainte de vot, ceea ce este considerat fapt penal în orice țară civilizată, că  „Dacă lucrurile merg într-o direcție dificilă, ca în Ungaria și Polonia, avem instrumente.” Greșită pentru cine ? Pentru italieni? E treaba lor. Pentru hegemonia Bruxellului și poziția domniei sale? Nu e treaba măgarului pe unde face pipi oaia. Italienii au asigurat dreptul la autodeterminare și la alegerea direcției în care să meargă. A, are cumva știre doamna ca ar fi fraudate alegerile? Bine dar nici nu s-au anunțat rezultatele. Afirmația doamnei, indiferent ce a afirmat după ce unii au racționat după declarația ei, este o încercare clară de a influența votul italienilor, ceea ce este inadmisibil. Și totuși nu am auzit-o pe doamna Kovesi exprimându-se pe subiect. Nu a auzit probabil.

De fapt pentru doamna Leyen nu apartenența doamnei Meloni la dreapta italiană este durerea ci declarațiile acesteia că vrea o Italie independentă, care să țină cont în primul rând de interesele Italiei și abia apoi de ale Bruxellului, dacă mai are timp. Ăsta e fascism numai în capul globaliștilor.

Dar să zicem că are dreptate doamna Leyen, că orice apropiere sau legătură a unui lider, fie și printr-un subțire fir de rădăcină la o mișcare nazisto-fascistă din trecut trebuie considerate un pas înapoi, un potential atac sau amenințare la mersul înainte al Europei. În acest caz, sunt curios cum comentează doamna Leyen așezarea în fruntea României a unui cetățean care a fost șeful FDGR care este și la propriu și la figurat urmașul Grupului Etnic German, organizație  pur sânge, interzisă prin convenții internaționale? De ce nu s-a sesizat nimeni când liderul unei asemenea organizații a ajuns în fruntea României ?

Ceva e putred aici, din nou, dubla măsură se arată în toată splendoarea ei iar îngrijorările conducătorilor din fruntea ”Europei„ privind ” mersul democrației” sunt false, pentru că  ei se îngrijorează doar când măsurile luate de ei, legile impuse de ei, activitățile și ordinele lor,  sunt puse la îndoială și amenințate. Hitler însuși cu Gingis Han, Stalin, Chiak Kan-shek, Musolini, Franco, și toți criminalii istoriei  dacă ar reveni la conducerea țărilor lor dar ar respecta legile impuse de conducerea de la Bruxelles, ar fi considerați cetățeni model.

Iar dacă tot vorbim de Mussolini trebuie să admitem adevărul de zi cu zi, acesta este încă iubit de o parte din italieni, destul de mare,  așa cum este iubit Horty de o parte din unguri, Franco de o parte din spanioli, Custer, exterminatorul pieilor roșii, sau Truman lansatorul armei nucleare în Japonia, de americani. Așa că hai să vedem ce face fiecare, să fim cu ochii pe ei, dar să nu condamnăm un popor din cauza presupunerilor privind apartenența unuia sau altuia la o orientare politică.

Dar îmi e teamă că se vor face (ca de fiecare dată când lucrurile merg într-o direcție dificilă”),  jocuri peste capetele cetățenilor, pentru că după Ungaria, Polonia, Italia, este posibil ca și altii să dea peste nas Bruxellului.

Nu vă speriați frați români, la noi totul va fi ok, noi suntem ultimii care ar putea mișca ceva, pentru că suntem supusul ideal. Din cauza asta, sau datorită supunerii instinctive, tradiționale, a românului, dar mai ales a conducătorilor români, România nu a fost transformată în pașalâc de turci. Cândva credeam că din cauza vitejiei românilor, dar dacă studiem istoria și vedem câți lideri luptători am avut și pe ce perioadă de timp, constatăm că ceea ce am învătat noi la istorie sunt excepțiile.

Fortza Italia !

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult