Este Ponta dispus la un nou sacrificiu?

O recentă întrebare pusă de Băsescu actualei puteri a rămas fără răspuns sau fără comentarii din partea celor din presă. Cele mai multe televiziuni au preluat ştirea aşa ca pe o altă încercare a co(tro)ceanului de a agita apele şi atât.  Întrebarea însă are  în ea alte întrebări, dar şi nişte răspunsuri mult mai profunde şi teribil de îngrijorătoare.

Este clasa politică dispusă să sacrifice doi-trei corupți?, întreabă domnul preşedinte. Şi apoi încearcă să răspundă sau să dea un sfat: „Hai să răspundem pozitiv şi să facem din aderarea la Schengen un obiectiv naţional”

Înainte de a fi o nouă încercare de a lovi în USL, indiferent de consecinţele externe ale unei afirmaţii care nu are nicio bază reală şi nu este dovedită, aşa cum s-a întâmplat şi în vară cu pericolele la adresa instituţiilor statului rămase nedovedite, dar exploatate la greu de neprietenii României, întrebarea lui Băsescu arată ceva ce ar trebui să îngrijoreze şi să pună pe gânduri nu numai forţele politice interne ci şi pe cei care în rapoartele MCV vorbesc de independenţa justiţiei.

Întrebarea lui Băsescu demonstrează fără dubiu faptul că cel ce se pretinde garantul respectării Constituţiei şi îşi trimite bocitoarele să plângă la porţile Europei că USL intenţionează să se infiltreze în justiţia română atât de “independentă şi imparţială,” :

1. Este prea puţin interesat de o adevărată justiţie;
2. Face troc cu adversarii politici în ceea ce priveşte scoaterea din guvern  a unor corupţi la diferite nivele, pentru a crea  imaginea  falsă a rezolvării problemei  politizării justiţiei. De fapt această propunere dovedeşte tocmai faptul că justiţia nu este imparţială dimpotrivă, acţionează la ordine politice acolo unde se cade la pace sau acolo unde se fac presiuni foarte mari;
3. Tratează justiţia română ca pe un instrument cu care abureşte din când în când îngrijorarea unora care mai doresc sau se prefac că doresc o justiţie reală;
4. Consideră,  dând dovadă de un infantilism nepermis, că dacă va mazili 2-3 corupţi din partidele aflate la putere, gata, a spălat imaginea Justiţiei şi a României în faţa Europei;
5. Bagatelizeză problema justiţiei şi a corpuţiei în România, făcând jocuri de gleznă, jucând alba –neagra cu principiile de drept, ascunzând adevărata corupţie sub preşul a două trei exemple sacrificate pe altarul “imaginii  justiţiei”;

Îmi e teamă chiar că dacă până acuma, nimeni din apropierea mai marilor Europei nu a sesizat cacealmaua propusă de Băsescu, nu a comentat acestă propunere şi nu a luat atitudine faţă de această propagandă ieftină propusă de Băsescu, asta e dovada că nici marii licurici europeni nu doresc cu adevărat  o justiţie adevărată,  şi pe ei îi interesează doar imaginea şi o “armonie” naţională. Uniunea Europeană vrea de fapt  doar ţări supuse, care să nu aibă probleme, cu pacte de neagresiune între putere şi opoziţie,  care să creeze imaginea că UE guvernează bine şi nu există probleme în interiorul statelor membre.

Păi dacă e aşa, atunci de ce îi mai sacrificăm şi nu declarăm că i-am sacrificat şi gata? Şi practic ce doreşte domnul Băsescu ? Condamnarea celor 2-3 “corupţi” din guvern, sau doar scoaterea lor din guvern?  Păi eu cred că de fapt domnul Băsescu cerea ca aceştia să fie scoşi din guvern şi atâta tot, ca să demonstreze că el a avut dreptate, mai bine zis bocitoarea care a raportat existenţa unor corupţi în guvern şi iată, corupţia în România a fost rezolvată prin scoaterea acestora din guvern. Procesele acestora vor trena prin instanţe câţiva ani de zile şi în cel mai rău caz cine ştie când,vor primi o condamnare cu supendare precum Bădălan şi îi vom vedea iarăşi în Parlament sau în guvern.  Pe cine  adoarme Băsescu cu astfel de măsuri?  Dacă Europa acceptă o asemenea cacealma înseamnă că s-a canachelizat, s-a becalizat, s-a românizat, s-a umplut de branconeri.

Pe de altă parte întrebarea sau propunerea lui Băsescu mai dovedeşte ceva. Dovedeşte că şi în cazul Năstase a fost la fel, că doar de aia au spus şi judecătorii că nu au existat probe, dar  au vrut să dea un exemplu. Se pune întrebarea cui au vrut să demonstreze  că justiţia e pe drumul cel bun, lui Năstase, sau Europei,? Dar de aici se mai trage o concluzie deosebit de interesantă, pe care mulţi o cunosc, dar nimeni nu vorbeşte despre ea. Înseamnă că “exemplul”  a fost dat  cu acceptul liderului PSD care cu mâna lui  Ioan Rus a sacrificat mistreţul cu colţi de argint pentru un joc de imagine. Sacrificarea lui Năstase nu a fost semnalul că în România justiţia îşi face treaba ci mesajul transmis de Ponta că este dispus la sacrificii la cel mai înalt nivel, că este gata să colaboreze cu Băsescu, “dacă interesele naţiunii” o cer. Aferim habibi!

Faptul că Ioan Rus este încă merci bine în PSD (deşi a făcut mai mult decât o plimbare peste ocean) şi nu a fost mazilit chiar dacă  a fost dovedit că a lovit nu numai odată în interesele de partid şi ale USL, dovedeşte că acesta a făcut un joc curat murdar sub bagheta lui Băsescu, cu încuviinţarea lui Ponta. Iar acuma Băsescu, scoţând la iveală această propunere, numai că nu îi spune lui Ponta” hai Victoraş, incă un pas,  că doar nu e primul!”

Ce vrea Băsescu prin această cerere? Vrea să arate lumii că încă conduce ţara, că Ponta face ce vrea el şi Europa nu are de ce să se îngrijoreze, România este supusă. Totodată îi aminteşte lui Ponta că a mai tăiat un miel pe altarul orgoliului, aşa că nu are rost să facă pe mironosiţa, dacă nu vrea să arate lumii capul lui Năstase.

Cum de nimeni nu vorbeşte despre asta ? Nici Europa nu vorbeşte despre încercarea de aburire cu “sacrificiul” a 2-3 amărâţi de miniştri care vor rămâne la fel de corupţi şi la fel de activi şi după ce vor fi daţi jos din guvern, nici PSD sau Ponta, despre prima experienţă de sacrificare pe altarul democraţiei şi trădarea lui Năstase? Doar Andrei Năstase a avut o tresărire repede înfrânată, când la celebra fază cu “sinuciderea” a apucat să strige “să vă fie ruşine!”.

La ce s-o fi referit băiatul?

Culmea culmilor este că vor fi destui aburiţi care vor spune : “uite domnule, Băsescu vrea să facă curăţenie şi nu vor ăştia de la putere.”