Mihail Popescu, ultimul general pur-sange din Armata Romana, a trecut in rezerva in anul 2004, cu regretul de a lasa in urma o structura decimata, in care regulamentele militare erau calcate in picioare de aberante decizii politice si in care strategia de dezvoltare a armatei lipsea cu desavarsire. Organism bolnav, condus empiric de catre ministri desemnati politic, care de cele mai multe ori au avut in dreapta generali de paie, Armata Romana nu putea sa evolueze spre bine si progres. Dupa ce in anul 2007 a incetat printr-o lege triumfalista obligativitatea serviciului militar, evolutia institutiei militare s-a transformat intr-o involutie dusa pana la derizoriu.
Desfiintarea obligativitatii serviciului militar s-a dovedit a fi pana la urma o mare greseala, recunoscuta doar cu jumatate de gura de catre oficialii militari, intr-o „maraiala” nedefinita, care se vrea a fi de fapt o nemultumire nedata pe fata pentru a nu il supara pe ”dom’ ministru al apararii”. Doar un om fara scaun la cap, asa cum sunt multi in Romania, poate sa creada ca politicienilor le-a pasat cu adevarat de faptul ca tinerii vor face stagiul militar obligatoriu sau nu. „Chestia” cu desfiintarea stagiului militar obligatoriu a fost de fapt o mare gaselnită post-decembrista, prin intermediul careia li s-a spus tinerilor: „Votati-ne pe noi, ca desfiintam armata obligatorie!” Prin anul 2005, un ministru venit la Aparare de la Uzina Mecanica din Cugir, perora savant despre viitoarea armata profesionista. Aberatiile inginerului TCM-ist ajuns specialist militar au fost luate ca bune de catre imbrobodita societate romaneasca. Aceasta s-a imbatat urgent cu apa rece, iluzionandu-se ca vom avea niste super-soldati de tip american, instruiti la West Point. Teodor Atanasiu afirma atunci ca intretinerea unui soldat in termen ar costa statul roman 2200 de dolari pe an si ca instruirea acestora se face anual, nu o data la cinci ani, cum s-ar face cu militarii profesionisti. „ Instruirea soldatilor profesionisti se va face o data la cinci ani si nu in fiecare an! Deci costurile instruirii vor fi de cinci ori mai mici!”, perora doct specialistul de la forja. Tot „dom’ ministru” afirma atunci ca viitori militari vor fi profesionisti, vor fi platiti, cu un salariu mai mare decat salariul mediu. Ceea ce in prezent ar insemna ca un soldat profesionist ar trebui sa fie retribuit cu cel puţin 20 de milioane. Ceea ce ar insemna pe an, 240 de milioane lei vechi. Chiar daca intretinerea unui soldat in termen nu ar mai costa 2200 de dolari in anul 2010, ci 3000 de dolari, suma cheltuita cu un soldat in termen ar fi la jumatatea celei cheltuite cu soldatii profesionisti. Desigur ca afirmatiile ministrului Atanasiu au fost doar niste promisiuni mincinoase, deoarece in prezent niciun soldat profesionist nu primeste o retributie mai mare decat salariul mediu. Iata cu ce vorbe- pe care in mod sigur nu le folosea în vorbirea curenta!- ametea societatea romaneasca „domnul inginer TCM-ist„, incercand sa sustina necesitatea profesionalizarii armatei: „se tine cont de necesitatea mentinerii unei capacitati militare adecvate care sa raspunda misiunilor armatei in contextul geostrategic actual si obligatiilor internationale asumate de Romania conform intereselor si obiectivelor de securitate”. Argumentele pompoase s-au dovedit a fi pana la urma o „vrajeala” nefondata si neavenita pentru sistemul militar. Prima problema aparuta a fost cea a banilor: un soldat profesionist trebuie platit „ca lumea” si Armata nu prea are bani sa faca acest lucru. Entuziasmului de inceput al voluntariatului s-a transformat intr-un mare „fas”, pentru ca tinerii nu mai vin nici chiar ca voluntari in armata. De ce? Explicatia este simpla: salarizarea proasta si lipsa totala a perspectivelor. Statutul unui soldat profesionist este mai mult decat ingrat. Sta la ordin pana pe la 35-40 de ani, dupa care i se aplica o cizma in posterior si este trimis in societatea civila unde nici dracu’ nu ii da de munca. Tinerii s-au prins de existenta acestor pericole si nu mai merg la bani putini si la viitor zero. Prefera sa mearga la facultati sau in Europa la munca decat sa stea pe 1200 de lei in MApN. Drept urmare, voluntarii au inceput sa dispara. In prezent MApN se confrunta cu o criza acuta de voluntari pentru profesia de soldat profesionist. Pentru ca nu are ce sa le ofere tinerilor. Nici bani, nici viitor. Criza de voluntariat a adus în MApN si multi tineri de calitate cel putin indoielnică, cu care in niciun caz nu se poate forma o armata profesionista. Visatorii aflati temporar la comanda unui sistem necunoscut, precum Teodor Atanasiu, nu s-au gandit niciodata ca ne aflam in Romania si nu in SUA. Americanii au soldati profesionisti pentru ca ii platesc „ca lumea” si le mai asigura si o pensie babana dupa varsta de 40 de ani. Nu ii trimite in societatea civila sa ingroase armata somerilor. Adevarul nemarturisit de oficialii MApN este altul: voluntariatul s-a transformat in non-voluntariat si Armata risca sa ramana fara soldati asa-zis profesionisti. In disperare de cauza, MApN a conceput un proiect de lege, care ar da dreptul acestei institutii sa isi cheme rezervistii, chipurile „la instruire”. In acest fel, in perioada de patru luni de instruire, s-ar umple prin rotatie gaurile formate de lipsa soldatilor profesionisti. Proiectul de lege este jalnic si utopic, intrucat niciun rezervist din viata civila nu si-ar risca siguranta serviciului pentru a veni la militarie, vreme de patru luni sau pentru alte perioade nascocite de MApN. Daca aceasta chemare a cadrelor in rezerva va fi prevazuta in lege ca o obligativitate ne vom afla in situatia incalcarii Constitutiei. Daca aceasta lege va fi ambigua si balbaita ne vom afla din nou in fata unui „fas” scorocit de generali incompetenti, care nu inteleg ca armata Romaniei nu este carne de tun pentru experientele politicienilor la varf. Ea trebuie sa ramana un simbol al acestei tari, care sa impresioneze si care sa fie admirat.
In niciun caz, Armata nu trebuie transformata prin iresponsabilitate si incompetenta, intr-un simbol jalnic. Ne-am „curvit” destul in ultimii 20 de ani, in toate domeniile! Stimate domnule CSAT, poate vegheati ca barem Armata, sa nu ajunga de rasul curcilor!
