Acasa Opinii Fatidicul septembrie

Fatidicul septembrie

scris de Marin Neacșu
625 Afisari

    Recent, foarte recent, după isteria dronelor, BBC ne liniștește într-un fel, povestind o întâmplare petrecută prin zona Mării Negre acum un an de zile. Pe lângă acest incident, cele câteva schije căzute prin Plauru, dar ”tratate cu toată responsabilitatea” de MApN, par pistol cu apă. Nu mai comentez reacția copilărească și lipsită de profesionalism a MApN, plecând de la negarea faptelor la început și terminând cu „adăposturile” pe care le ”construiește” acum. E inutil să încerci să schimbi ceva acolo unde nu se lipește nici ”picătura”.

Să vedem ce e cu incidentul relatat de BBC.

Se spune că acum un an, pe 29 septembrie 2022, lumea a fost gata să asiste la declanșarea, oficial și ireversibil, unui conflict deschis între Rusia și NATO sau cel puțin Marea Britanie.

Un avion militar britanic, din cele care ”apără granițele de Est ale NATO”  ZONĂ ÎN CARE AR TREBUI SĂ FIE INCLUSĂ ȘI ROMÂNIA, dar nu este, după cum s-a văzut, a fost atacat de un SU-27.   Avionul britanic, un Boeing RC135 W Rivet Joint, a acționat în Zona Mării Negre, având misiuni de supraveghere, cercetare și culegere de informații, fiind printre cele mai dotate aparate de acest fel din lume. Echipajul care deservește aparatura se ridică la peste 30 de oameni și performanțele sunt de invidiat, fiind capabil să detecteze, de la 15000m orice mișcare la sol sau navală.

Până în present, în zona Mării Negre au acționat în jur de 10 avioane de acest tip, britanice și americane.

Unul din acestea, aflat într-o misiune de culegere de informații necesară acțiunilor din Ucraina, că în România încă nu cădeau resturi de drone, a fost interceptat de două Suhoy 27 rusești iar pilotul unuia din ele, dacă e să dăm crezare BBC, a înțeles greșit un mesaj de la sol și crezând că are liber la atac, a trimis o rachetă spre avionul britanic, fără a-l avea însă în colimator, ratând astfel ținta. După acest atac, pilotul, conform sursei, a fost apostrofat de colegul din celălat Suhoy, dar, convins ca el are dreptate, a încercat să lanseze o a doua rachetă însă fie apoi a anulat comanda, fie a avut o defecțiune, nici aceasta nu și-a lovit ținta, căzând cine știe unde, probabil nu în Plauru.

Incidentul a fost raportat ierarhic, britanicii au contactat conducerea Rusiei care și-a exprimat regretul pentru incident, dând vina pe o”defecțiune tehnică”. Britanicii interceptaseră însă convorbirea dintre piloții ruși și au știut adevărul, dar s-au făcut că nu știu, probabil și pentru a nu se da de gol în privința interceptării discuțiilor dintre piloții ruși. Pe de altă parte au realizat că a fost o greșeală de comunicare nu un ordin dat cu intenție, și cum racheta nu își atinsese ținta, totul a fost mușamalizat. Numai că, așa cum se știe, un secret pe care îl știu două persoane nu mai e secret, incidentul a fost împărtășit partenerului sau șefului american, iar pe 20 Octombrie au fost discuții în Parlamentul american, Secretarul Apărării, Ben Wallace  menționând că a fost ”un angajament periculos”, dar acceptând că ” … acest incident  nu constituie o escaladare deliberată din partea ruşilor, iar analiza noastră este de acord că s-a datorat unei defecţiuni”. Da, defecțiunea probabil s-a manifestat la cea de-a doua rachetă.

Una peste alta, slavă Domnului că nu s-a lăsat cu victime că am fi asistat sigur la măsuri cel puțin de răzbunare, dacă nu la un conflict deschis Anglia – Rusia sau chiar NATO-Rusia deci un nou război mondial. Sunt curios dacă domnul Kuleba va cere acum imperios și britanicilor să îl informeze ce măsuri au luat sau vor lua având în vedere că au fost atacați de ruși.

Ce e de reținut de aici ? Faptul că sunt momente, cazuri când e mai bine să nu fie raportate anumite incidente, mai ales când nu există pierderi de vieți omenești și mai ales dacă dezvăluirea lor ar crea mai multe pagube decât avantaje. Este clar că informarea publicului la acel moment ar fi dus la o escaladare a conflictului, presiuni publice, mediatice care ar fi putut degenera și crea probleme tuturor. Cand dezvăluirea unui incident pune in pericol securitatea unor oameni, sau pacea, poti uita o perioada de „transparență”.  În acest caz partea britanică a procedat corect prevenind inflamarea situației, în condițiile în care consecințele puteau fi incalculabile.   Scandalul însă a izbucnit în SUA, unde un lucrător de la o bază americană a Gărzii Naționale a publicat date și informații privind incidentul. Acum BBC a fost nevoit să publice informația alături de explicațiile oficiale ale ministerului apărării. Deci odată ce informația a fost devoalată, nu mai avea rost să ascundă adevărul. La noi, ca să fac o paralelă cu cazul dronelor, MApN a avut nevoie de două zile și probe în presă, ca să admită că fapta s-a întâmplat. Probabil aștepta să se prescrie.

Culmea este că incidentul nu e singurul. Să ne amintim că pe 15 martie anul acesta, o dronă supersofisticată americană, un Northrop Grumman RQ -4B Global Hawk având aceleași misiuni, a fost doborâtă de un Su27 în Marea Neagră pentru că se apropiase și spiona prea aproape de granițele Rusiei.  Și atunci s-a acoperit adevărul, spunându-se că drona ar fi intrat in „siajul” Suhoiului și și-ar fi pierdut controlul. Adevărul este că deși se afla în apele internaționale, având în vedere raza de acțiune, aceasta intersecta și afecta teritoriul rusesc. Noroc că fiind dronă fără echipaj, nu au fost victime. Și în acest caz, conflictul a fost aplanat, niciuna din părți nedorind să toarne paie pe foc, fiecare având  câte o muscă pe căciulă.

De-a lungul istoriei au mai fost momente tensionate.   În 1983, chiar înaintea începerii unui exercițiu american de verificare a capacității radarelor rusești, exercițiu care prevedea simularea unui atac nuclear tocmai pentru a vedea reacția rușilor, pe 26 septembrie, o lună de evitat de acum pentru toate armatele, sistemul sovietic de avertizare prin satelit împotriva rachetelor, a semnalat eronat lansarea unei rachete intercontinentale americane. În condițiile în care SUA tocmai inițiase în martie Inițiativa de Apărare Strategică, și instalase rachetele Pershing II în Europa, un astfel de mesaj de alertă, avea toate șansele să fie considerat real și să declanșeze un răspuns nuclear. Norocul a fost că un lt. Col. rus, Stanislav Petrov, care supraveghea sistemul, a sesizat că ”informația” nu se confirmă și vizual pe radar, fiind doar o alertă electronică, deci o posibilă eroare sau defecțiune și nu a activat procedura de răspuns. S-a confirmat apoi că unul din sateliţii sovietici a confundat reflexia solară venită dintr-un plafon de nori cu o lansare de rachete. Dar și de această dată omenirea a fost la un pas de un conflict nuclear poate.

Au mai fost cazuri în istoria războiului rece, când am fost la câteva minute, poate secunde de a se declanșa un război și doar norocul, sau judecata unor lideri cu capul pe umeri a evitat catastrofa. Să ne amintim de criza rachetelor din Cuba, invazia Cehoslovaciei și altele, poate neștiute de publicul larg, dar ținute la secret. Poate ar trebui ca astfel de cazuri să fie mediatizate acum, ca să înțeleagă toți, militari, politicieni, oameni de rând, că războiul nu aduce nimic bun și că uneori soarta unei nații, a unui popor, a omenirii, atârnă de un fir de ață, iar războiul poate începe de la un surd, un pilot beat, un lunetist adormit, un frustrat, un ”glumeț”, o cutie cu carbit sau o maimuță.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS