Intreaga activitate a Inaltului Prelat de la malul marii abunda de indemnuri la smerenie şi la fapte cucernice. Ca Episcop-Vicar a participat la peste 200 de lectii deschise de religie desfasurate la licee si scoli generale, precum si la zeci de ore la seminariile teologice de la Bucuresti si Giurgiu. A participat la 50 de intruniri cu organizatiile de tineret, tinand in fata acestora si cuvant de invatatura. A acordat zeci de interviuri la televiziune sau radio, atat în cadrul emisiunilor religioase cat si in cele de stiri, de cultura sau sociale. In orice ipostaza publica s-a aflat, IPS Teodosie a militat pentru îmbratisarea de catre mireni a invataturilor crestine, a promovarii in viata sociala, a cucerniciei, smereniei şi iubirii fată de aproape. Se presupune deci ca un astfel de mare invatat si practician al Bisericii Ortodoxe cunoaste exact ce inseamna un delict impotriva fiintei umane, incepand de la o simpla injuratura şi pană la uciderea unui semen. Pe această scala a violentelor oamenilor contra oamenilor se afla si fapta de o cruzime barbara a protosinghelului Teotim Popa de la Manastirea din Basarabi, judetul Constanta. De data aceasta, spiritul arzator intru iubire al Arhiepiscopului Teodosie nu a mai functionat. S-a ascuns nebarbateste in spatele unor regulamente si canoane ale BOR, pe care le-a transformat intr-un stindard al neputintei de a fi la fel de vehement cu cruzimea umană, atunci cand se afla în fata unui exemplu concret. Omeneste si crestineste ar fi fost ca IPS Teodosie sa ia o pozitie publica hotarata de condamnare a punerii in pericol a vietii unui crestin ortodox asa cum, cu vehementa si mare ardere interioara s-a pronuntat in zeci de intruniri pastoral-misionare. Cum poti sa suporti cruzimea scenelor filmate si prezentate la o televiziune particulara, pe care cu siguranta Arhiepiscopul Tomisului le-a vizionat, fara sa iei atitudine? Raspunsul este simplu: IPS Teodosie nu a luat o pozitie publica de condamnare, pentru ca probabil nu ii pasa de umilul crestin batut! Toate interventiile publice în favoarea spiritului crestinesc de iubire a semenului şi de condamnare a violentei si cruzimii au fost făcute doar pentru zidirea unei imagini publice cat mai puternice, avand drept tintă precisa ocuparea unui post inalt in ierarhia bisericeasca. Desigur ca o parte din mirenii naivi ai Romaniei, care nu s-au ridicat inca la un nivel de întelegere constienta al rolului real al Bisericii in societate, vor iesi in fata si vor spune cu doza de tampenie a omului obisnuit sa nu gandeasca cu mintea lui: „Este doar un caz izolat! Asemenea fapte nu caracterizeaza Biserica Ortodoxă Română!” „Asemenea fapte” ar trebui insa, sa lipsească cu desavarsire din interiorul acestui sistem. Pentru ca, in acest sistem, nu avem de-a face cu „dus si întors”. Ori iei o decizie fundamentala si te hotarasti sa slujesti toată viata Biserica, ori nu te apuci de meserie si te faci ospatar. Formal, Arhiepiscopia Tomisului a procedat legal din punct de vedere religios: a dispus suspendarea temporara a protosinghelului Teotim Popa din slujire şi deferirea sa spre judecata Consistoriului monahal (Consistoriul monahal este tribunalul bisericesc investit cu puterea de a judeca abaterile disciplinare ale calugarilor dintr-o eparhie). Comunicatul a fost postat pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului pe data de 27 august 2010, fiind repede ascuns în arhiva lunii august 2010, pe 30 august 2010 acesta fiind scos de pe site. Înţelegem dorinta IPS Teodosie de a nu se mai face valvă in acest caz, fapt specificat cat se poate de clar în acelaşi comunicat de presa, in care se afirma cu cinism: „Pana la finalizarea cercetarii si pronuntarea sentintei Consistoriului monahal, institutia isi rezerva dreptul de a nu comenta în niciun fel prezentul incident”. Ce ar putea sa insemne sintagma : „dreptul de a nu comenta în niciun fel”? S-ar putea ea oare numi toleranta fata de cruzime? S-ar putea ea numi oare toleranţă fata de lipsa de cucernicie şi smerenie? S-ar putea ea numi toleranta fata de inexistenta iubirii fata de semenul tau? Sau pur şi simplu ne-ar putea duce gandul la o ipocrizie descalificanta pentru reprezentantii la varf ai Bisericii? Tacerea este totala, nici din partea Patriarhiei Romane, sau mai precis din partea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul BOR, neexistand o pozitie publica de condamnare a cruzimii iesite din comun a unui slujitor al Bisericii, impotriva unui simplu enorias. Intre timp, practicantul in sutana de kickboxing din Basarabi e bine mersi si se relaxează linistit la manastire, pentru ca Politia Judetului Constanta nu are nici in clin nici in maneca cu Biserica. „Fereasca Sfantul! Cum sa ne bagam noi peste Consistoriul monahal?”, au scuipat in san si si-au facut cruce de trei ori cei de la IJP Constanta. Cazul de la Basarabi vine sa completeze imaginea unei Biserici Ortodoxe, care nu mai este nici pe departe ceea ce a fost, un etalon pentru societatea civila. Cazurile de lipsa de moralitate si de incalcare diavoleasca a poruncilor bisericesti sunt din ce în ce mai dese, producand decredibilizarea accentuata a unui organism netransparent care isi ascunde greselile sau le minimalizeaza. Genul popular a intuit aceasta cadere in derizoriu a unor reprezentanti ai Bisericii, impunând zicala plina de intelepciune: „sa faci ce zice popa, nu ce face popa!” Tot pe site-ul Arhiepiscopiei Tomisului, am descoperit ca in cramele de la Nazarcea ale Arhiepiscopiei, se afla in prezent depozitata o cantitate de 545 de mii de litri de vin, din soiuri nobile: Riesling, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel si Merlot rosu. Trai nineaca! Se specifica fara echivoc ca aceasta cantitate de vin este destinata exclusiv exportului. Se dovedeste astfel înca o data, ca Dumnezeu are întotdeauna grija de cei cucernici si mari iubitori de oameni.
