Acasa Opinii La France, toujours merveilleuse!

La France, toujours merveilleuse!

scris de Teodor Seran
7 afisari

Cine a cunoscut Franţa şi Parisul înainte de sângeroasele atentate de la redacţia „Charlie Hebdo” şi de la sala „Bataclan”, a simţit spiritul viu al acestei naţiuni şi lumina eternă a Capitalei Paris.

SeranÎnainte de toate, Franţa şi Parisul reprezintă de peste două secole locul unde se respiră aerul libertăţii. La Paris se gândeşte liber, se vorbeşte liber şi se respiră liber. Sunt condiţiile ideale pentru ca spiritul uman să se dezvolte şi să crească. Milioanele de oameni care vizitează anual Luvrul şi Musee D`Orsay se pot considera cuceritorii lumii şi ai libertăţii depline. Parisul este oraşul care îţi aminteşte în fiecare clipă cât de minunată este fiinţa umană. Teroriştii vor să lovească aici, pentru că aici este inima omenirii.

Pe Doamna Marie France Phalip, am cunoscut-o într-o zi de vară pariziană însorită, pe Rue Lourmel, aproape de gura metroului. O doamnă vioaie, mică de statură, care mi-a susţinut cu sinceritate privirea, atunci când a observat interesul fugar, pentru persoana dânsei. Am întrebat-o în ce direcţie să iau metroul pentru Place dela Concorde. Mi-a răspuns cu eleganţă şi amabilitate: „Venez avec moi!” A fost uimită că vorbesc limba franceză şi de aici până la o causerie franţuzească nu a fost decât un singur pas. Doamna Marie France Phalip m-a surprins cu mulţimea cunoştinţelor sale despre România, în special despre Bucovina şi Marea Neagră, locuri vizitate de mai multe ori şi păstrate în suflet. Mi-a părut rău că nu am putut să îi spun la contra-partidă că am vizitat în fiecare an Parisul, Coasta de Azur şi câmpurile de lavandă din Provence. Apăsătoarea sărăcie românească nu îţi permite să afirmi la o anumită vârstă, că „ai văzut toată lumea”. Paradoxal, cei din Diaspora, „săracii săracilor” dintre români, cunosc mult mai bine Franţa, Italia, Germania, Spania sau Marea Britanie.

Am convenit în continuare cu Doamna Marie France să ne întâlnim într-o după-amianză, pentru a realiza un interviu despre Franţa. Mi-am amintit în aceste zile de Doamna Marie France, urmărind curajul cu care francezii acceptă provocările, luptând cu zâmbetul pe buze să păstreze imaginea de Ţară a Libertăţii asociată Franţei şi imaginea de Oraş al Luminilor asociată Parisului. Vorba românilor: „ce-o fii în aceste zile, în sufletul francezilor, numai Dumnezeu ştie!”. Mărturisesc că îmi tremură sufletul, atunci când mă gândesc, că ar fi posibil ca această ţară şi acest minunat popor, să cadă într-un derizoriu impus de teroare. Ar putea fi înăbuşită libertatea, ar putea fi înăbuşit spiritul liber şi aducător de progres al omenirii.

Cred că în aceste zile, francezilor nu le este teamă pentru propria lor persoană fizică, ci mai degrabă, pentru ceea ce reprezintă Franţa şi Parisul în ochii întregii omeniri. O întreagă naţiune luptă din răsputeri în aceste zile, în care străzile marilor oraşe sunt inundate de milioane de suporteri, să nu se întâmple nimic rău.

Este o luptă cumplită, pentru că forţele răului sunt nevăzute şi îndârjite. Se pândeşte de undeva din umbră, cu încrâncenare, să fie asasinat însăşi sufletul acestei naţiuni, port-drapelul libertăţii. Fără suflet, o ţară ca Franţa nu ar putea exista. Am realizat interviul cu Doamna Marie France, pe trotuarul unei mici braserii, la o masă cu două scaune lipite de zidul acesteia. Îl am pe o casetă rătăcită undeva şi cred că într-o zi am să îl public, pentru că este o exemplară declaraţie de dragoste pentru Franţa şi pentru Paris. „De 70 de ani locuiesc în Paris şi aici voi rămâne toată viaţa!” Şi a zâmbit cu eleganţă: „Mais j`aime toujours la Roumanie!” Merci, Madame Marie France!

Cred că de undeva, de pe înălţimea colinei de la Sacre Coeur, Dumnezeu veghează în aceste zile Parisul.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult