Ce s-ar intampla daca – in versiunea electronica a unor cotidiane nationale -, ar fi initiata o rubrica permanenta dedicata romanilor cazuti la datorie in teatrele de operatii din spatiul ex-iugoslav, din Irak si din Afganistan, sau pe timpul misiunilor efectuate pe alte continente, de exemplu ca ofiter al trupelor ONU, in Africa? O baza de date care sa insereze – la fiecare combatant care a trecut Styxul -, fotografia acestuia, insotita de informatii punctuale privind localitatea de provenienta, varsta, unitatea cu care s-a deplasat in misiune, imprejurarile in care si-a pierdut viata, plus link-uri spre articolele cu referiri la modul cum un simplu cetatean in uniforma a devenit, brusc, o amintire dureroasa pentru cei dragi.
Pentru frustratii obisnuiti sa trivializeze recursul la demnitate al celor supusi juramantului militar ideea ar parea… demagogica, deplasata, lipsita de logica. O blasfemie! Doar asa reactioneaza „baietii destepti” tentati sa dea lectii de cinism – practicat mai mult sau mai putin gratuit. Numai ca acum este vorba doar de o sugestie bazata pe traditia onoranta a unui ziar prestigios precum „The Washington Post”. Acesta, la rubrica „Faces of the Fallen”/”Chipurile celor cazuti” prezinta pe toti cei care au murit in Operatiunea „Libertate pentru Irak” si in Operatiunea „Libertate de durata”, din Afganistan. Niciun cetatean american nu si-a permis sa ia in deradere un asemenea gest de respect public, chiar daca optiunile alegatorilor de peste Ocean sunt impartite in privinta utilitatii trimiterii fortelor expeditionare ale SUA, pe teritoriile irakiene si afgane.
Are si Romania cetateni care au actionat in forte expeditionare? Da. Primii ar fi tot mai putinii veterani ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Aici am putea fi originali! Pe langa cursul zilnic al monedei nationale, al celei europene si al celei americane s-ar putea mentiona – tot pe prima pagina – si numarul rapid descrescator al acestor umbre alergate initial spre stepa rusa, apoi redirectionate spre „Barlogul Lupului”, cu mult inainte ca sa fie declansat planul „Valkyrie”…
Secunzii ar fi “nesimtitii”, ofiterii si subofiterii anatemizati pentru ca au fost expediati de Cel de Sus sa traiasca intre 1944 si 1989. Aici merita actualul premier sa fie trecut in Cartea Recordurilor! Doar este singurul sef de executiv din Uniunea Europeana care nu s-a sfiit sa puna la stalpul infamiei publice pe rezervistii propriei tari. Anonimi fara de care, in 1968, sau in 1989 am fi vorbit doar limba nativilor din Kremlin.
Ultimii pe lista? Militarii activi azi. Care au vazut consecintele destramarii Iugoslaviei, refuzul majoritatii covarsitoare a armatei irakiene de a lupta contra aliatilor si reconstructia armatei afgane. Mii dintre ei au trait luni bune alaturi de americani, britanici, canadieni, italieni, australieni, francezi, germani – toti cetateni normali, in uniforme militare. Asa au devenit cu adevarat liberi! Deoarece au inteles ca pe un om stapan pe el nu il poate ingenunchia nici minciuna publica, nici amenintarea cu somajul.
Nu este deloc o stire anuntul ca reprezentantii unor institutii de ordine publica si aparare nationala, impreuna cu cei ai asociatiilor de pensionari militari au inceput un lobby pe langa parlamentari. Este o campanie tardiva. Si apriori pierduta. Deoarece initiatorii actiunii accepta si varianta adoptarii Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice. Care, de la 1 ianuarie 2011 va deveni Legea Dihoniei Nationale.
Atunci, publicatiile electronice vor putea include zilnic numele celor rapusi de acest edict. Bravos natiune! Halal sa iti fie…
