Năstase ameninţă

Victorie! A mai ieşit un puşcăriaş din închisoare. De joi, România are un puşcăriaş mai puţin şi nu unul oarecare ci unul cu greutate. De fapt, ca să fiu sincer, nu ştiu sigur dacă a fost puşcăriaş sau puşcăriaşă, unii spun că da, alţii spun că nu, dar ce mai contează sexul, dacă a ieşit din puşcărie?

Cum a intrat se bănuieşte, Băsescu mustăceşte, Ponta ştie sigur. Cum a încercat să se sinucidă este încă o enigmă, Rus nu e străin, el doar a prevăzut că se va sinucide şi a trimis poliţaii exact în secunde care trebuia ca să îl scape şi să îi pună fularul pe gât. Cum de a scăpat de dosarul cartuşelor în plus găsite în casă nu spune nimeni deşi probele erau evidente, fapta condamnabilă, mai ales în cazul unor circumstanţe agravante, a unei condamnări în executare.

Revenind la circul sinuciderii, când s-a petrecut episodul, la cald, am crezut că am în faţă un mare act de demnitate seniorală, un fel de demisie de onoare din funcţia de cetăţean, un gest  onorabil, chiar dacă alţii îl considerau de laşitate. Dar după tot ce a urmat, mi-am dat seama că a fost o bătaie de joc, un circ mediatic al unui găinar care încerca să impresioneze opinia publică şi să câştige simpatia ei,  pentru a cumpăra cu ea clemenţa celor ce îl băgaseră acolo, ca şi Becali cu gâtul. Culmea, tot cu gâtul. Se poartă puşcăriaşii de lux cu gâtul avariat. Când ajung în puşcărie sau arest, marii oameni politici îşi scot pe sârmă toate bolile ascunse, perfuzia cu glucoză, plosca, ţucalul, drenele şi toate umorile posibile, pentru a vedea lumea cât suferă ei săracii. Jalnic. Numai copacii mor în picioare, buruienile mor călcate în picioare.

După nu ştiu câte capodopere scrise în puşcărie, după lecţiile de morală şi conduită cetăţenească date puşcăriaşilor fără ştaif, găinarilor care furau cu ţârâita, nu ca el, cu milioanele de euro, iată-l vesel, bine dispus şi déjà martirizat, în libertate. Perioada de puşcărie a fost benefică, boala de inimă care l-a ţinut câteva zile între Brădişteanu şi celulă, a dispărut, deci e şi puşcăria bună la ceva, viaţa nu îi mai e în pericol, aşa cum nu mai este nici a lui Becali de când a fost acasă, şi una peste alta, Andrei, fiul cel iubit a devenit şi el un adevărat bărbat, presa l-a ridicat şi i-a urmărit paşii şi i-a sorbit cuvintele, a devenit un viitor politician care s-a maturizat în greaua încercare prin care a trecut. A fost tot timpul alături de tatăl său, cu gândul, cu maşina, cu tira, atunci când a ieşit prima oară din închisoare, déjà ştie multe tertipuri, are stofă băiatul. Viitorul îi atârnă în faţă.

Adrian Năstase a ieşit cu barbă, adică e alt bărbat, mai macho acum, iar fiul şi-a lăsat şi el barbă ca să vadă toată lumea că aşchia nu sare departe de trunchi. Nici nu  a ieşit bine şi s-a apucat să dea sfaturi la mişto. Cum de devin atât de înţelepţi  toţi puşcăriaşii? Cum de simt toţi nevoia să ne înveţe pe noi, cei fără “şcoala vieţii” cum trebuie să trăim după ce au ieşit din puşcărie? Acum îi sfătuieşte ironic pe ziarişti să nu alerge cu maşinile, le mulţumeşte că i-au păzit imobilul din Zambaccian, el pleacă la Cornu, unde îl aşteaptă soţia să îi numere ouăle şi probabil şi pârjoalele.  Cele primite în puşcărie.

Dar cel mai important, domnul Năstase ne spune că puşcăria este o fabrică pentru recidivă . Cine a spus că Puşcăria nu scoate pe porţile ei oameni reeducaţi? “Am rămas același, încercările din ultimii ani cred că mai curând m-au întărit. Am nevoie de ceva timp pentru a lămuri proiectele pentru viitor” încă din primele cuvinte spunse la ieşire domnul Năstase nu lasă nici un dubiu asuprea efectelor puşcăriei asupra sa, a rămas acelaşi, nimic nu s-a schimbat, ba este şi mai tare, are câteva proiecte, iar puşcăria şi-a îndeplint rolul, a pregătit un recidivist. De acolo, din poarta închisorii, Năstase ameninţă că nu s-a schimbat de loc, este acelaşi om care a intrat în puşcărie, chiar mai puternic, un sinucigaş nereuşit, dar un politician întărit, care are unele proiecte “extravagante” pe care însă nu le poate spune. Păzea, acum cunoaşte personal şi criminali şi mardeiaşi, nu doar procurori.

Să vedem cine îşi va scuipa în sân primul.