Oprescu, Irinel și Prigoană în campanie electorală

Trec pe lângă un cerșetor care trăgea dintr-o țigară  și tușea. Oprescu se oprește, îl întreabă de ce fumează, se uită atent la el și îi spune :

-Uite, ia cartea mea de vizita, vino la Elias la spital iți fac un consult și analize complete, nu îmi place cum arăți. Poate e nevoie de internare, te și internăm că nu e bine. Cerșetorul spune:

– Vai domnul Oprescu, mulțumesc, dar nu am bani de consult și  în plus, sunt bătrân, ce să mai reparați la mine. Am copilul bolnav, pentru el ar prinde bine un consult, e tânăr.

– Nici o problema, veniți amândoi, nu vă costă nimic, e treaba mea.

– Mulțumesc, spune omul, o să vă votez.

Irinel și Prigoană îi laudă generozitatea, iar el spune :

-Lasa mă, ca si așa nu am mai făcut un consult de nu știu când, trebuie sa mai practic și eu. Ce vreți să fac practica pe Ponta sau Băsescu ? Așa, daca moare nenorocitul ăsta,  cine observă? Un aurolac mai puțin. Si oricum, fac si eu un gest față  de amărâții ăștia, că m-au votat acu 4 ani de pomană.

Merg mai departe, la un colț de stradă, un copil cerșea. Irinel îl întreabă de ce cerșește, iar copilul îi spune că nu are ce mânca, mama i-a plecat în America cu un chinez, tatăl a murit de supărare, nu vrea nimeni să îl crească. Irinel îi întinde cartea de vizită și îi spune să îl caute, să îl ducă la o casă de copii, pe care o sponsorizează el. Copilul îi spune că mai are un frate  în aceeași situație, iar Irinel îi spune să vină amândoi.

Oprescu şi Prigoană îl laudă pentru generozitate, iar Irinel răspunde:

-Ce vreți, mi se face milă când văd copii din familii destrămate. Și apoi,  ce mare lucru şi așa sponsorizez casa aia de copii ca să mai scap de impozit, câştig mai mult decât dau.

Merg mai departe, pe  un spațiu verde , un om rupea iarba și o punea într-o plasă.

– Ce faci măi acolo, întreabă Prigoana , rupi iarba? Noi dăm bani să o punem și tu o rupi ?

– Ce să fac domnul Prigoană , zice omul, nu o rup să dau la porci, o rup sa mănânc, nu am ce mânca . Cum mănânci măi, că eu vad că pui în plasă.

– Păi duc și acasă la familie, domnule Prigoană.

– Dacă e așa, uite, ia cartea mea de vizită și vino la mine când poți, și mănânci pe săturate.

– Și familia, ce fac cu ea ?

– Vii cu familie cu tot.

-Pai suntem mulți, am 8 copii.

– Veniți toți, daca am spus, nu e nicio problemă ! Aveți liber să veniți toți, ori de căte ori vă e foame.O să las vorbă la portar.

– Mulțumesc domnul Prigoana, o să vă votez.

După ce pleacă, ceilalți îl laudă, dar ii spun :

Măi Silviule, dar nu te-ai angajat cam mult? Campanie, campanie, dar să vină cu toată familia de cate ori vrea să mănânce la tine, asta e risipă măi.

Ce vreți mai, așa sunt eu grijuliu cu spațiile verzi. Și nu e deloc risipă,  dimpotrivă, e economie. Si așa îl plătesc cam mult pe cel care îmi tunde gazonul. Așa scap  gratis.