Acasa Opinii Ordonanţa 50. Buturuga mică (ALB) răstoarnă carul mare (ARB)

Ordonanţa 50. Buturuga mică (ALB) răstoarnă carul mare (ARB)

scris de Ziua Veche
2 afisari

Peste tot în lume se doreste ca sistemului bancar să fie gândit şi configurat departe de politicianismul populist. În principiu. În Romania, guvernul Boc a reuşit să producă o ordonanţă de urgenţă care să transforme sistemul bancar într-un instrument de punere în practică a populismului de către puterea politică de astăzi, flămândă de voturile de mâine.


Esta cazul Ordonanaţei 50: o ordonanţă controversată, care eschivează şi lasă printre rândurile ei acces liber canalelor puterii politice de a controla direct sistemul bancar. Preluarea puterii de suspendare a activităţii bancare de către o agenţie a unui minister este o realitate legiferată, ce a trecut neobservată printre multele articole cu iz populist care promit bani gratis, pe semnătura primului ministru, din visteria băncilor. Aşadar, textul de lege încurajează nemunca, nu respecta valorile sociale dintr-un stat de drept , deoarece promite dobânzi mai mici în situaţia unui divorţ conjugal, sau celor aflaţi în concediu medical prelungit. Dincolo de valorile populiste, textul nu are nici un pic de respect faţă de obligaţiile României din Tratatul de aderare la Uniunea Europeană şi nici faţă de Directiva comunitară pe care mimează că o implementează în România. Reacţiile au fost, evident, cele aşteptate de către politicieni: cabinete de avocatură, probabil cotizante la partide, au strâns cu uşurinţă grupuri de interese, reprezentând clienţii nemulţumiţi ai băncilor. Acestea au declanşat războiul împotriva băncilor. Efectul este dezastruos: clienţii sunt educaţi să înteleagă ca se pot primi şi bani gratis. Probabil că, la pasul următor, guvernul îi va invita pe cetăţeni să facă diverse cumpărături la supermarketuri fără a mai plăti marfa, aşa cum ministerul de interne, zilele trecute, şi-a invitat ofiţerii din teritoriu să negocieze cu bancherii iertarea poliţiştilor de la plata creditelor. Asta dupa ce domnul ministru de interne a acceptat reducerea salarillor cu 25% ale aceloraşi poliţişti. Era de aşteptat ca pe această scenă să apară şi niste apărători ai sistemului financiar bancar: cele doua asociaţii profesionale ARB (Asociaţia Română a Băncilor) şi ALB (Asociaţia Societăţilor Financiare). În pricipiu, fiecare dintre aceste asociaţii trebuie să încerce să apere industria serviciilor financiar bancare.

În acest sens, ALB a propus o serie de amendamente care lovesc direct în populismul guvernului Boc şi care fac o trimitere la fel de directă către respectul faţă de prevederile Directivei comunitare privind creditul de consum, care nu permite aplicarea articolelor sale pe contractele în derulare de la momentul intrării ei în vigoare. Probabil pentru acest motiv ALB şi-a căutat un aliat în susţinerea implementării corecte a directivei comunitare în România şi a sesizat Comisiei Europene abuzurile şi inadvertenţele pe care OG 50 le aduce într-un scop ieftin populist, folosindu-se de masca armonizării legislative. În acest context, spre surprinderea unora, asociaţia celor mari si puternici, ARB , prin persoana domnului Radu Graţian Gheţea, a prezentat o listă scurtă de patru amendamente şi o lista lungă de concesii făcute în negocierile directe cu reprezentanţii guvernului Boc.

Bancheri de marcă au constatat că lista concesiilor nu reprezintă întocmai interesele sistemului bancar, motiv pentru care expunem o analiză obiectivă a discursului prestat de ARB, atât în presă cât şi în faţa oficialităţilor române. Pornim analiza de la urmatorul criteriu: pe cine reprezinte de facto şi de iure dl. Gheţea? Ca preşedinte al CEC este evident ca dânsul reprezintă interesele acţionarului său, respectiv guvernul român; în calitate de preşedinte ARB este evident că ar trebui să reprezinte interesele sistemului bancar, privatizat în mare majoritate. Analiza ne duce într-un punct unde nu se poate da un raspuns concret, căci dl. Gheţea are o problemă serioasă: din punctul de vedere al reprezentării el se regăseşte într-o situaţie conflictuală: nu poate reprezenta interesul statului, guvernului şi în acelaşi timp şi interesul privat. În acest context, probabil că dl. Gheţea gândeşte foarte simplu  şi foarte scurt, reprezentând propriile interese care pot fi mai mult convergente cu cele ale statului. Căci e bine de ştiut, mandatul domniei sale la CEC este aproape de final.

Revenind la Ordonantă observăm o evoluţie surprinzatoare la nivelul Comisiei pentru economie şi reformă a Camerei Deputaţilor, evoluţie care nu descrie neapărat şi nu este conformă cu cerinţele ARB. Textul pare să fie mult mai clar şi să echilibreze raportul dintre bancă şi client, dar şi apropierea de esenţa directivei europene. Amendamentele aduse servesc evident şi interesul fiscal al statului, dar nu al băncilor şi implicit al clienţilor. Textul în actuala formulă, reduce oarecum exprimarea populistă şi, printr-o tehnicitate profesională, apără clientul de posibile abuzuri ale băncilor. De exemplu, este foarte limpede redat că nici o instituţie de credit nu poate modifica unilateral valoarea comisioanelor şi a dobânzilor. Se armonizează intersecţia dintre textul de lege şi se urmareşte esenţa directivei europene fără a se bloca în traducerea unor denumiri. Amendamentele clarifică ceea ce dl. Gheţea nu a avut curajul să ceara şi anume clarificarea situaţiei contractelor de credit, în derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei. Ne punem întrebarea: oare dl. Gheţea nu a ştiut să ofere o soluţie parlamentarilor sau nu a avut curajul să o exprime?! Evident, soluţia clarifică tratamentul celor opt milioane de contracte de credit şi elimină pentru clienţi costurile avocaţilor cotizanţi la partide. Politica impusă de comisie elimină pierderile din sistem şi aduce o mai mare transparenţă pentru cetăţeanul român. Dincolo de aceste aspecte, amendamentele păstreaza tendinţa de implicare în politica de comisionare a băncilor, în scopul protectiei consumatorului.

Oare ce s-ar fi întâmplat dacă ARB ar fi fost singură în această negociere: reprezentantul ei oficial ar fi reuşit să ilustreze atât de bine şi să cuprindă toate aspectele necesare bunei implementări? Poate că da, poate că nu! Cert este faptul că preşedintele ARB, care reprezintă şi interesul statului şi pe cel privat, mănâncă din două farfurii. Oare a reuşit el să rezolve în această ipostază problemele, divergenţele dintre bănci şi clienţi pe fondul adaptării la legislaţia europeană? Oricum, nu domnia sa a cerut aceste soluţii, ci buturuga mică ALB, care a găsit şi curaj şi resurse să transmită la Bruxelles realităţile şi sinuozităţile unei ordonanţe populiste, care poate periclita pe lângă atâtea altele, imaginea României şi a sistemului său bancar, precum şi a cetăţenilor care nu mai pricep nimic din toate aceste tevaturi şi care nici măcar nu se mai interesează de soarta lor.

Oare primul ministru, care găseşte de cuviinţă să cadorisească sinistraţi cu bani pentru sobe din salariul său, nu înţelege că banii băncilor sunt de fapt banii cetăţenilor deponenţi ? Şi că punerea în pericol a sistemului bancar se traduce de fapt prin neglijarea şi împingerea către prăpastie a electoratului mult iubit?

Memoria politicienilor noştri aparent este destul de scurtă pentru a uita scandalurile financiare de care am tot avut parte dupa ‘89 încoace, mai ales în anii electorali, când banii trebuiau canalizaţi din buzunarul cetăţeanului în nişte găuri negre cum au fost: Bancorex, Credit Bank, Dacia Felix, Banca Albina, Banca Turco-Română, Fondul Naţional de Investiţii, Banca Populară, Bancoop.

0 comentariu

cercetas 16-08-2010 - 22:14

Imprescriptibile si gata!

cercetas 16-08-2010 - 22:15

Iata o idee buna! Pai de ce sa fie prescriptibile? Cu SS-ul cum a fost? Adica CC-ul e mai breaz?

Adrian M 17-08-2010 - 07:10

Aceasta este o initiativa propusa de diversionistul lui Iliescu de la Piata Universitatii din 90 si sutinuta de urmasul unui nkvd-ist evreu rus care ne-a adus comunismul pe tancuri.

lupi deghizati in oi contesta lupii

avocat 18-08-2010 - 06:28

E foarte corect .Dar impresciptibile trebuie sa fie si crimele de la 1907 si cele din 1929 si 1933 …Imprescriptibile trebuie sa devina si hotziile celor care de 20 de ani au jefuit Romania si au transformat-o in RRRomania

maka 21-08-2010 - 06:47

Inventariaza cineva crimele PDL-iste impotriva poporului roman din 2009 pana in prezent ? Un proiect de lege in acest sens ar trebui initiat de opozitie. Ar trebui facuta o distinctie clara intre „realizarile” diferitelor guvernari din 1990 pana in 2010.

Europeanuul 21-08-2010 - 10:04

Raportul prezentat Parlamentului Romaniei la 18 decembrie 2006. a ramas o simpla operatie de propaganda, in vreme ce insusi presedintele Basescu a continuat sa se inconjoare de fosti securisti si activisti (UTC, PCR). Gesturile publice de condamnare a comunismului ale lui Basescu sunt numai „praf in ochi” in realitate aceasta manevra diversionista i-au adus o popularitate neintemeiata si, are drept scop monopolizarea temelor luptei anticomuniste.

In realitate, tot asa cum „emanatii revolutiei” din 1989 aveau drept element distinctiv faptul ca NU participasera la revolutie, ci au confiscat victoria ei, si dl Basescu (El Presidente) se distinge prin faptul ca NU a fost o victima a comunismului, ci dimpotriva, a fost un Pecerist devot si un profitor al regimului criminal comunist. La fel, si guvernorul BNR cu aura lui „mistica”.

Criticile aduse dlui Basescu in presa LIBERA romaneasca sun numai praf in ochi, critici de sanchi, la comanda pecerista (pentru distragerea atentiei de la realitate si adevar). Tot de o mana de peceristi sunteti condusi si in zi azi!

Europeanuul 21-08-2010 - 10:46

Eu voi crede in condamnarea comunismului (in Romania) numaidupa intorudcerea unui paragraf special in legea electorala care sa interzica fostilor activisti comunisti, candidatura la functia de presedinte sau premier al tarii.

Activistii peceristi au slujit partidul „criminal” comunist cu un singur scop: petru a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a facut o asemenea alegere nu prezinta garantiile morale pe care trebuie sa le ofere un Presedinte sau un inald demnitar de stat. RUSINE!

http://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_Băsescu

Cunoaste cineva biografia Tovarasului Adrian Vasilescu? FLASH–
http://www.inpolitics.ro/Uploads/Articles/7331245160144__adrian_vasilescu_gandul.jpg

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult