La debutul primului sau mandat de premier, Recep Tayyip Erdogan a vizitat mausoleul lui Ataturk, la finalul careia a scris cateva randuri, in cartea de onoare, incheind cu salutul “Odihneste-te in pace, Mare Fondator.”
Talcul acestui gand poate fi deslusit la referendumul de duminica, 12 septembrie a.c., un veritabil pariu istoric pentru Erdogan. Posibilul vot majoritar pentru amendarea constitutiei va diminua puterile armatei si cele ale judecatorilor, pilonii de baza ai statului laic fondat de Ataturk.
Referendumul este fixat in ziua cand se implinesc trei decenii de la lovitura militara de stat din 12 septembrie 1980. Ulterior, in 1982, militarii au impus actuala constitutie.
Armata turca a inlaturat patru guverne, in ultimele cinci decenii, avand o pozitie autoritara, pe care premierul Erdogan a dorit-o micsorata. Astfel, luna trecuta, el a respins public propunerile Statului Major General al armatei turce de promovare a unor importanti generali.
Erdogan este convins ca amendamentele propuse vor inlatura pericolul ca fortele armate sa mai intervina in viata politica a tarii, pucistii fiind pasibili de judecata in fata tribunalelor civile. Opozitia a avertizat ca guvernul va ajunge sa controleze puterea judecatoreasca, prin conferirea catre parlament a dreptului de a numi judecatorii.
Premierul afirma ca modificarile dorite vor mari sansa Turciei de a deveni membra a Uniunii Europene, care a criticat faptul ca armata are o prea mare influenta in politica tarii. Una cu o numeroasa populatie musulmana, dar cu o legislatie laica.
Kemal Kilicdar, conducatorul Partidului Poporului Republican, cea mai puternica forta politica de sorginte laica a semnalat ca alegatorii au de ales, in mod incorect, pentru “da” sau “nu” vizand toate cele 26 de modificari si nu votand pentru fiecare in parte.
Selahattin Demir, liderul Partidului Kurd pentru Democratie si Pace a anuntat ca va boicota referendumul, deoarece un amendament prevede obligativitatea intrunirii de catre o formatiune politica a 10 la suta din voturile populatiei, pentru ca sa acceada in parlament. Alt politician, Emine Ayna a blamat faptul ca etnia sa nu este nici acum mentionata in constitutie, fapt ce confirma ca Turcia continua sa nu recunoasca oficial minoritatea kurda.
Pe ce mizeaza Erdogan? Pe faptul ca alegatorii vor vota “da”, pentru “constitutia poporului”, nedorind reiterarea puciurilor militare.
