Credeti oare ca oamenii extrem de bine informati din Consiliul Suprem de Aparare a Tarii au aprobat propunerea Ministerului Apararii Nationale, de achiziţionare a 24 avioane F-16, nestiind exact pretul politic care justifica aceasta decizie? Sa ne reamintim ca, pe vremea cand Ion Iliescu era sef al statului si Adrian Nastase se dovedea un premier energic, la solicitarea aceluiasi partener strategic, de peste Ocean, a fost trimis primul batalion romanesc in Afganistan. Nu putine au fost vocile care au criticat vehement o asemenea decizie. Unii au si ras de faptul ca militarii nostri purtau uniforme de campanie de culoare verde. Ironia sortii face ca, acum, trupele guvernamentale afgane sa fie echipate in tinute militare asemanatoare cu cele ale primului batalion romanesc trimis in Afganistan, aliatii dorind a le diferentia astfel de fortele expeditionare ale NATO.
Acelasi tandem politic, Iliescu-Nastase a blagoslovit achizitionarea fregatelor „Coventry” si „London”, rebotezate „Regele Ferdinand” si „Regina Maria”. Ulterior, investigatiile jurnalistilor atrasi de acest subiect s-au focalizat doar pe aspectele tehnice ale contractului. Desi s-a vorbit ani buni de mituirea unor decidenti de la Bucuresti a ramas pana azi, pentru cei naivi, un mister de ce s-a optat pentru fregatele mentionate.
Azi este cunoscuta intrebarea pe care Ion Iliescu o adreseaza – in salonul oficial al Aeroportului Otopeni, dupa reintoarcerea dintr-o vizita efectuata in Asia -, ministrului de atunci al Apararii, Ioan Mircea Pascu si sefului Statului Major General, generalul Mihail Popescu:”Acesta este pretul intrarii noastre in NATO?” Raspunsul a fost afirmativ. Drept urmare, Batalionul “Scorpionii Rosii” a plecat la Kandahar, in Afganistan.
Mai tarziu, la un post TV, un demnitar al guvernului Nastase recunostea ca pretul politic al achizitionarii celor doua fregate a fost eliminarea reticentei britanice fata de invitarea noastra in Alianta Nord-Atlantica. Americanii si britanicii s-au tinut de cuvant. La Summitul NATO, de la Praga, din 2002, aliatii au invitat Romania sa li se alature.
Si decizia CSAT, din februarie a.c. – de a aproba propunerea SUA ca Romania sa faca parte din scutul antiracheta – are o miza politica. Este vorba de protejarea teritoriului national contra eventualelor masuri de retaliere a iranienilor, decisi sa loveasca aliatii Statelor Unite, in cazul declansarii razboiului cu americanii. Un conflict nedorit in capitalele puterilor care monitorizeaza relatia dintre SUA si Iran.
Iata insa, ca la mijlocul acestei saptamani, agentia de presa Reuters a citat o sursa de la ONU, conform careia Rusia si China au transmis clar guvernului iranian sa isi schimbe viziunea in domeniul nuclear si sa accepte oferta Natiunilor Unite. Aceste demersuri diplomatice conjugate au avut loc la Teheran, la inceputul lunii martie a.c. Absenta unui raspuns iranian i-a facut pe diplomatii rusi si chinezi sa isi informeze neoficial colegii din Consiliul de Securitate, in cursul zilei de marti, 23 martie a.c. Diplomatii occidentali au apreciat ca semnificativ demersul celor doua puteri, care au blocat pana acum eforturile statelor vestice de a se lua masuri dure impotriva Teheranului. Care sa fie motivul pentru care, brusc, Moscova si Beijingul, de comun acord, au sporit presiunea diplomatica asupra Republicii Islamice Iran?…
Revenind la decizia CSAT, tot din 23 martie a.c. – interesanta coincidenta, nu-i asa? -, toate comentariile provocate de optiunea pentru F-16 au ignorat intrebarea cheie: care-i pretul politic?
Il vom afla curand. Si s-ar putea ca armata sa fie privita cu alti ochi in societate.
