Putin a pierdut Ucraina, a întors-o împotriva Rusiei | Ziua Veche
Acasa Opinii Putin a pierdut Ucraina, a întors-o complet și ireversibil împotriva Rusiei

Putin a pierdut Ucraina, a întors-o complet și ireversibil împotriva Rusiei

scris de Doru Dragomir
6 afisari

Aș începe de la un lucru pe care l-a spus Vladimir Bukovski și pe care îl scrie și David Satter – un sovietolog important, un om care cunoaște bine zona și un foarte subtil analist al realităților rusești – ambii spun că în acest moment, Rusia este condusă de KGB-iști de randul 17.

anca cerneaNu sunt la nivelul de rafinament diabolic pe care îl atinsese Andropov. Andropov era un KGB-ist care făcea planuri pentru toată planeta, pentru decenii, pe termen lung. Avea viziune, era un tip mai citit și mult mai subtil, în felul lui mefistofelic. Ideea era că cei care conduc Rusia acum sunt oameni grosolani, din generația celor care băteau disidenții în subsolurile KGB-ului, scoteau unghii etc.

Cei care conduc azi Rusia pot da peste cap planuri pe termen foarte lung ale kGB-ului, și altele care sunt mai vechi de atât, mult mai vechi, de pe vremea țarului, de secole.

Ce a reușit Putin să facă, din fericire, e să întoarcă, total și ireversibil, Ucraina împotriva Rusiei. Un eveniment de importanță istorică, de mare impact civilizațional. Ucraina a tot pendulat între Rusia și Occident, timp de sute de ani, și practic intrase în tabăra rusească de pe vremea lui Bogdan Hmelnițki, secolul XVII. Sunt aproape 500 de ani de când Ucraina a gravitat în jurul Rusiei.

Ce se întămplă de câteva luni, de la Maidan încoace, reprezintă o mutație de calibru istoric foarte important, indiferent de ce se întâmplă pe termen scurt. Ar putea urma mari masacre, s-ar putea ca rușii să intre în Ucraina (între timp, Rusia a intrat în Ucraina), s-ar putea să fie război, dar pe termen lung, lucrurile astea nu au întoarcere. Ucraina a scăpat de sub influența Rusiei pentru că din punct de vedere spiritual și cultural, lucrurile sunt tranșate pentru multă vreme.

Cel mai important nivel la care se vede acest lucru e cel bisericesc. În majoritatea lor, ucrainenii sunt ortodocși. Există o numeroasă și puternică Biserică Greco-Catolică, iar Biserica Ortodoxă e împărțită în trei:

  • o Biserică Ortodoxă care aparține Patriarhiei de la Moscova;
  • un așa numit Patriarhat al Kievului, sub conducerea Patriarhului Filaret, care nu este deocamdată recunoscut canonic, nu are încă recunoaștere din partea Bisericii Ortodoxe, dar situația este în plină dezvoltare. În cele din urmă, s-ar putea să obțină această recunoaștere;
  • o Biserică Autocefală Ucraineană mai mică, a supraviețuit în exil, în cea mai mare parte, și reprezintă practic rezistența anti-stalinistă. Asta e cea mai curată parte a Bisericii Ucrainene, din punct de vedere istoric. Din păcate, proporțional, nu reprezintă o forță importantă, dar în contextul actual, lucrurile s-au schimbat foarte mult.

Partriarhul Kievului, Filaret, este un om cu un trecut complex. În vremea URSS el era Mitropolitul Kievului, care asculta de Patriarhia Moscovei. În anii 90 el a declarat autocefalia acestei Biserici. Ucraina, devenind independentă, s-a considerat că e normal să aibă și o Biserică independentă, autocefală, care să nu mai atârne de Moscova, iar Filare s-a declarat Patriarhul acestei Biserici. Bineînțeles, din punct de vedere politic și al serviciilor secrete, Moscova nu avea cum să fie mulțumită de o astfel de evoluție și s-au făcut manevrele necesare pentru ca Filaret să nu rămână cu toată Biserica Ucraineană sub el. Mare parte din ea a rămas, totuși, sub Moscova.

În momentul începerii Maidanului, cea mai mare Biserică Ortodoxă Ucraineană era cea care ținea de Moscova, avea cel mai mare număr de parohii. În ultimele luni, lucrurile s-au schimbat foarte mult. În primul rând, în timpul Maidanului, din cauza presiunii credincioșilor, foarte mulți preoți din Patriarhia subordonată Moscovei au trebuit să meargă pe Maidan, să participe și să fie alături de credincioși, pentru că acolo erau și greco-catolicii, acolo erau și ortodocșii lui Filaret, și nu puteau rămâne mai prejos.

În plus, în Ucraina, în Patriarhia Moscovei, sunt mulți preoți tineri care nu înțeleg de ce trebuie să fie subordonați Moscovei, ei se consideră patrioți ucraineni și nu mai acceptă subordonarea față de Kiril al Moscovei.

Există și o emulație, un fel de competiție, pentru că această Biserică pe care o conduce Filaret a câștigat foarte mult în prestigiu prin faptul că s-a implicat în Maidan cu tot curajul, preoții au fost prezenți și au participat la cele mai grele momente ale luptelor, s-au ocupat de răniți, de morți, au reușit să adăpostească oameni de Berkut. Există și declarațiile oficiale pe care Filaret le-a făcut, toate acestea au adus un prestigiu extraordinar Bisericii lui. Acum, pe de o parte sunt multe comunități care trec din Patriarhia Moscovei în Patriarhia Kievului, atât credincioși individuali, cât și preoți, dar, mai mult, Patriarhia Moscovei este obligată să facă față acestei situații și să nu se arate mai puțin patriotică decât Patriarhia Kievului.

Astfel, asistăm la declarații și scrisori cum e cea a Mitropolitul Onofrei către Kiril de la Moscova, Onofrei fiind Mitropolitul Kievului din Patriarhia Moscovei. Acesta îi scrie superiorului său, Kiril, și cere să îl potolească pe Putin. E o scrisoare destul de sfidătoare, ca de la Mitropolit la Patriarh, iar o astfel de scrisoare are o semnificație aparte, pentru că nu e un lucru obișnuit. Răspunsul lui Kiril a fost total nesatisfăcător pentru Biserica din Ucraina, a pus gaz pe foc. În răspuns, Kiril spune că forțele rusești din Crimeea sunt “forțe de menținere a păcii”, iar asta a trezit indignare în Ucraina.

Toate aceste lucruri contribuie la crearea unei falii între Biserica Ortodoxă din Ucraina care ține de Moscova și Patriarhia Mosovei propriu-zise.

Din punct de vedere rusesc, Biserica Ortodoxă Rusă are într-adevăr un număr mare de parohii raportate. Ca număr de parohii, e cea mai mare Bisercă ortodoxă din lume. În realitate, jumătate dintre parohiile sale se află pe teritoriul Ucrainei.

Dar nu doar numărul de parohii contează pentru a aprecia cât de vie e o Biserică, contează foarte mult și gradul de practică religioasă, iar în Rusia, practica religioasă este la pământ. Rusia este ultima țară creștină de pe mapamond, din punctul de vedere al practicii religioase, ceva între 2 și 3%.

Partea cea mai vie a Bisericii Ortodoxe Ruse se află, de fapt, în Ucraina. Dacă această parte se rupe, se pierd jumătate din parohii. Se pierd și mult mai mult de jumătate din credincioși, pentru că în Ucraina lumea chiar merge la biserică. Mergea și înainte de război, de situația asta criză și de extremă anxietate. Ucraineni sunt practicanți, iar partea vie a Bisericii Ortodoxe Ruse era toată în Ucraina.

Citeşte mai departe pe ILD

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult