Vladimir Putin, care a condus Federaţia Rusă, între anii 2000-2008, ca preşedinte, apoi, până în prezent, ca premier, a continuat seria articolelor sale, publicate în cotidianul guvernamental “Rossiiskaia Gazeta”, ca parte a campaniei sale prezidenţiale, menită a îl readuce pe jilţul suprem de la Kremlin.
După cum a transmis agenţia de presă RIA NOVOSTI, prezidenţiabilul Putin a scris, în noul său material, focalizat pe evoluţiile dorite în domeniul militar:”În următorul deceniu, forţele armate vor primi mai mult de 400 rachete balistice intercontinentale, peste 100 de nave spaţiale militare şi cel puţin 2300 de tancuri noi.”
Impact imagologic puternic în rândurile votanţilor săi.
Conform agenţiei de presă amintite existau temeri că până în anul 2020, arsenalul rachetelor balistice intercontinentale s-ar fi putut reduce cu peste 50%, datorită expirării perioadei de folosire garantată de producător, context în care nu ar fi existat timpul necesar înlocuirii lor.
Premierul Vladimir Putin a mai scris că dotarea suplimentară a Forţelor Armate Ruse prevede şi „peste 600 de avioane de luptă, inclusiv din a cincea generaţie de aeronave de vânătoare-bombardament, peste 1.000 de elicoptere, 28 de seturi regimentale de rachete sol-aer S-400, 38 de seturi de divizioane a sistemelor de apărare aeriană Vitiaz, 10 seturi de brigadă cu rachete tactice Iskander-M, peste 2.300 de tancuri moderne, circa 2.000 de sisteme de artilerie şi tunuri autopropulsate, precum şi peste 17.000 de vehicule militare. ”
Cu aceeaşi mână de fier, cu care a condus Rusia în ultimii 12 ani, Vladimir Putin a mai scris că el crede că investiţia substanţială în sectorul de apărare, în special în programul de armamente, va avea efect pozitiv pentru economia ţării.
În ordine cronologică, acesta este cel de-al şaselea material publicat conform opţiunii premierului Federaţiei Ruse de a explica public, punct cu punct, programul său electoral. Putin refuzând o confruntare directă cu alţi contracandidaţi.
Anterior a abordat politica socială, dezvoltarea democratică a societăţii ruse, problemele etnice, chestiunile economice şi problemele de ordin general ale dezirabilei evoluţii spre mai bine, a Rusiei.
Merită reţinută afirmaţia prezidenţiabilului conform căreia componentele Triadei Nucleare – rachetele pentru ţinte terestre, maritime şi aeriene – sunt, la ora actuală, suficiente şi stabile.
Articolul premierului Putin survine, probabil nu întâmplător, după o anumită declaraţie internă şi una sensibilă externă. Cea internă aparţine Ministerului rus al Apărării, care a precizat, printr-un comunicat sec, că va achiziţiona cel puţin 10 submarine strategice nucleare, va moderniza flota sa de aeronave Tu-160 şi Tu-195 şi va echipa Forţele Rachetelor Strategice cu un nou sistem mobil de rachete balistice.
Declaraţia externă? Pe 19 februarie, generalul Martin E. Dempsey, şeful Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon a declarat, într-un interviu la CNN, că o lovitură militară contra facilităţilor nucleare iraniene nu este prudentă în acest moment.
Aparent, luarea de poziţie a generalului cu funcţia cea mai înaltă în armata americană era menită să răspundă îngrijorărilor generate în opinia publică, de o serie de informaţii, inserate de presa de peste Ocean, conform căreia foarte curând Israelul ar putea lansa un atac aertian masiv, contra centralelor nucleare ale Iranului, inclusiv asupra celor construite în subteran.
Dar, generalul Dempsey dădea replica, indirect, generalului Nikolai Makarov, şeful Statului Major General al Forţelor Armate Ruse, care, pe 15 februarie a declarat, nici mai mult, nici mai puţin, că Rusia va utiliza armele nucleare ca răspuns la orice iminentă ameninţare la securitatea sa naţională, pentru el descurajarea de acest gen fiind garanţia stabilităţii strategice.
Generalul Makarov este cunoscut în presa rusă pentru declaraţia televizată, de acum doi ani de zile, când dădea şi atunci drept iminent atacul Statelor Unite asupra Iranului. Care, totuşi, nu s-a produs.
Acum, generalul a anunţat că Rusia se pregăteşte pentru perspectiva unui atac aerian masiv al Israelului sau SUA asupra Iranului, în cursul acestui an.
Pentru prima oară, el recunoaşte public că tandemul Medvedev-Putin a decis ca armata rusă să pregătească variante de răspuns militar, la orice atac asupra facilităţilor nucleare iraniene.
De altfel, acelaşi general a ţinut să se ştie că Iranul a devenit principala preocupare a Kremlinului. Asta ca urmare a creşterii presiunii internaţionale asupra Teheranului şi a posibilităţii ca, în vara acestui an, să fie atacate facilităţile sale nucleare.
Numai că lucrurile evoluează mai rapid.
Iranul a trimis nave de război în Marea Mediterană, în largul bazei militare ruse maritime de la Tartus, pe coasta siriană. Iar Israelul şi-a alertat forţele armate.
Asta cu atât mai mult cu cât trupele terestre ale Gărzii Revoluţionare din Iran au început pe 19 februarie un exerciţiu de 48 de ore, fără precedent, ca amploare, menit a fortifica capacitatea de ripostă a acestei categorii de forţe armate.
Semnalele că Israelul ar putea acţiona unilateral, chiar în săptămânile următoare, se amplifică, dovadă fiind şi apariţiile publice repetate ale secretarului apărării Leon Panetta, interesat în diminuarea declaraţiilor belicoase ale unor oficiali israelieni.
Chiar pe 19 februarie, generalul Dempsey a mai declarat că nu este convins că punctul de vedere american i-ar fi determinat pe israelieni să nu mai acţioneze militar contra Iranului.
Cum necum, încordarea politico-militară generată de posibilul atac aerian asupra Iranului şi de continuarea pierderii de vieţi omeneşti în Siria vine ca o mănuşă pentru prezidenţiabilul Putin, care a intuit bine momentul publicării articolului mai sus menţionat.
Pentru opinia publică rusă, niciunul dintre contracandidaţii săi, la alegerile prezidenţiale din luna martie – precum comunistul Ghenadi Ziuganov, liberal democratul Vladimir Jirinovski, sau Serghei Mironov, conducătorul formaţiunii Numai Rusia şi miliardarul Mikhail Prokhorov, candidatul independent – nu îi conferă siguranţa de stabilitate.
Spiritul ofensiv, al încă premierului Vladimir Putin contează pentru mulţi votanţi ruşi.
Comments are closed.