România – Revoluţie sau mineriadă ?

A trecut mai bine de o săptămână de la izbucnirea demonstraţiilor cauzate de conflictul Băsescu-Arafat şi lucrurile evoluează cum nimeni nu se gândea.

Nici Arafat nu gândea că demisia sa va crea atâta rumoare, nici Băsescu, că punerea la punct a unui doctoraş de provincie îi va ridica ţara în cap, după ce făcuse cu românii cam tot ce au vrut muşchii lui şi ai  Elenei. Cine îşi putea închipui că o amărâtă de demisie va aprinde focul în Bucurşti şi în ţară ?

Aşa se întâmplă cand nu iei în seamă huiduielile de la Iaşi şi de peste tot din ţară, caschetele aruncate peste gard la Cotroceni, fotografiile arse pe locul fostului Golden Blitz şi multe multe alte semne care ar fi pus pe gânduri şi ar fi pus capăt batjocorii oricărui alt preşedinte de stat din Europa. Dar România sub aspectul ăsta încă nu e în Europa.

Acum conducerea se întreabă mirată de ce se manifestă mujicul aşa pentru un amărât de doctoraş care nici măcar nu e român get beget, refuzând să accepte idea că ARAFAT A FOST OCAZIA ŞI NU CAUZA tuturor acestor manifestări şi că mujicul s-a săturat de el şi de TOATĂ CLASA POLITICĂ , iar protestele de acum sunt rezultatul a peste 20 de ani de speranţă şi încredere, trădate de toţi cei care au trecut prin fotoliile de parlamentari, primari, prefecţi, demnitari.

Acum, după 4 zile de proteste în Bucureşti, premierul , după înscenarea din data de 14 noaptea, când au fost aduşi în ajutor toţi dezaxaţii pe care îi cunoştea şi controla puterea, pentru a comite acte de violenţă şi a da astfel motiv jandarmilor să intervină şi guvernanţilor să iasă pe post şi să condamne  demonstraţiile, iar apoi chiar să poată lua măsuri mai drastice, mergând până la instituirea stării de asediu, lumea politică începe să scoata capul uşor, uşor de la cutie.

Cei care au făcut-o mai devreme şi au încercat să câştige capital politic şi simpatie au fost repede trimişi acasă. Nu cred că domnul Diaconescu sau Columbeanu, sau chiar Ponta vor mai avea curajul prea devreme să iasă în faţa mulţimii. Au încercat şi ei marea cu sarea, crezand că românul este tot cel din 89 sau de la mineriade şi mai poate fi păcălit. S-au ars.

Spuneam de înscenarea din data de 14 şi nu cred că mai are cineva vreun dubiu că tinerii din Piaţa Unirii sunt altceva decât forţe de manevră ale autorităţilor folosite pentru a legitima măsurile în forţă asupra demonstranţilor paşnici. Şi asta nu e totul. De acuma încolo, aceste cozi de topor vor fi folosite nu separate, ci vor fi amestecate printre demonstranţi, vor acţiona din mijlocul lor pentru a arăta că nu numai suporterii se dedau la acte de violenţă ci şi demonstranţii paşnici. Guvernul nu se va da în lături de la nimic pentru a discredita această mişcare şi pentru a o prezenta drept o activitate ilegală, în faţa  tării şi a opiniei publice internaţionale. Ba, domnul Boc mai are şi tupeul să vorbească de imaginea României .

Că ceea ce am scris mai sus este adevărat, o dovedesc faptele:

1. Media anunţă cu ore înainte că se apropie de Piaţa Universităţii două grupuri, unul de studenţi din Grozăveşti, paşnici care vor să se alăture demonstranţilor, şi un alt grup dinspre Piaţa Unirii format din tineri mascaţi , violenţi, CARE SCOTEAU PIETRE DIN PAVAJ ŞI DISTRUGEAU. Ce face jandarmeria ? Păi îşi trimite forţele în întâmpinarea studenţilor şi îi opreşte de a veni  în Piaţa Universităţii şi lasă drum liber huliganilor tocmiţi pentru a ajunje în faţa camerelor de luat vederi şi a arăta lumii ceea ce trebuia să vadă, că demonstraţia a degenerat, că demonstranţii sunt violenţi, deci jandarmii şi guvernul pot lua orice măsuri.
2. În primele zile de demonstraţii, au fost arestaţi cam 250 de oameni care manifestau paşnic. În ziua în care se sparg magazine, se incendiază maşini, se aruncă cu pietre este arestată O SINGURĂ PERSOANĂ din rândul acelor huligani, dar alte câteva sute din rândul manifestanţilor paşnici, inclusiv oameni nevinovaţi, fără nici o legătură cu demonstraţiile,  care circulau pe stradă la 1 km depărtare de locul incidentelor.
3. Jandarmeria raportează că deţine informaţii clare cum că în rândul demonstranţilor se află membri turbulenţi ai unor galerii de fotbal, persoane cunoscute ca violente, cu dosare şi interdictii de a participa la manifestaţii sportive, dar surpriză, nici o astfel de persoană nu este reperată de jandarmi, nu este prezentată ca fiind identificată, deşi ele există şi sunt surprinse de presă. Cazul lui Elias Bucurică este elocvent.
4. Unii reporteri sunt loviţi cu pietre, bătuţi de “demonstranţi” împotriva oricărei logici, pentru că aceştia se aflau în mijlocul demonstranţilor pentru a le prezenta pe post protestele. În mod normal aceste acte ar fi fără nici o logică. Totul are logică însă dacă observăm că cei loviţi aparţin unei televiziuni “dragi” puterii. Acum e clar cine şi de ce a lovit aceşti jurnalişti.
5. Sunt arestaţi oameni nevinovaţi, sunt bătuţi, amprentaţi,fotografiaţi şi introduşi în baza de date a poliţiei şi jandarmeriei, ca turbulenţi, deşi ei nu au comis nici un act de violenţă, iar la următoarele demonstraţii, când vor fi săltaţi, jandarmii vor spune că au procedat corect, acei oameni erau în baza lor de date. Şi uite aşa se câştigă pe două planuri: se formează o bază de date cu cei ce nu iubesc conducerea şi se descurajează manifestaţiile paşnice ale celor nemulţumiţi.
6. Oameni din alte judeţe ale ţării au fost opriţi în gări de poliţia TF sau pe drumuri, în încercarea de a se deplasa la Bucureşti pentru a participa la demostraţii. Aceasta este o gravă încălcare a dreptului de circulaţie a cetăţenilor.

Toate acestea sunt fapte care puse cap la cap demonstrază o tactică şi o procedură bine gândite, bine puse la punct şi bine  îndeplinite, care să dea legitimitate intervenţiei în forţă a autorităţilor şi să justifice luarea altor măsuri de interzicere a unor drepturi, mergând până la interzicerea oricăror întruniri sau deplasarea pe stradă de la o anumită oră. Asta se va întâmpla, aici se va ajunge  dacă oameanii vor continua să demostreze. Vor fi noi provocări, vor fi noi incidente, nu este exclus să se lase cu acţiuni mult mai grave. Că puterea este la baza tuturor acestor acte, o dovedeşte faptul că deşi aceste fapte sunt de acum cunoscute, deşi intervenţia jandarmilor la Piaţa Unirii a fost sub orice critică, deşi abuzurile comise asupra unor oameni nevinovaţi mergând până la călcarea în picioare a demonstranţilor, lovirea acestora pe când se aflau căzuţi, fără nici o vină, existând dovezi clare, filmate, văzute de o ţară întreagă la tv, GUVERNUL NU S-A SESIZAT, NU A LUAT NICI O MĂSURĂ, NICI UN ŞEF DE LA INTERNE SAU JANDARMI NU A FOST SANCŢIONAT SAU DEMIS. ACEST FAPT DOVEDEŞTE CĂ TOT CE S-A ÎNTÂMPLAT A FOST DIN ORDINUL ŞI PE PLACUL PUTERII. Este deja celebru cazul autobuzelor incendiate de poliţişti în 90, ca să poată spune cineva că asemenea practici nu există.

Şi au mai fost necesare aceste violenţe şi pentru a da posibilitatea oficialilor să iasă pe post  să se exprime. Erau şi ei conştienţi că nu pot sta ascunşi la nesfărşit, dar nu puteau ieşi să blameze  o demonstraţie de protest paşnică.  Fără aceste violenţe, nu ar fi avut nici curajul, nici motivul să apară în faţa oamenilor. Acum, după violenţe, pot să vorbească, statul este ameninţat. Au apărut drogaţii, seringile, sticlele de băutură, vor apărea corturile şi vor îndrepta totul către o nouă mineriadă, poate golaniadă, sau suporteriadă, cine ştie. Bine “ canalizată” această nemulţumire a oamenilor poate fi folositoare pentru instituirea unei dictaturi şi mai drastice. Există forţe şi oameni pregătiţi, au experienţa mineriadelor,  ştiu ce au de făcut, sunt în stand-by.

Bineînţeles, în discursurile lor la viitoarele ieşiri pe post, exponenţii puterii se vor referi la aceste violenţe pentru a blama întreaga mişcare, vor promite marea cu sarea, acuma deja îl vor toţi pe Arafat înapoi ca specialist, de la ministrul sănătăţii până la prim ministru, se fac că nu înţeleg că NU ARAFAT ESTE CAUZA NEMULTUMIRILOR, CI ÎNTREAGA  LOR ACTIVITATE, BA MAI MULT, CHIAR ÎNTREAGA CLASĂ POLITICĂ.

Aici intrăm deja pe o zonă care din păcate va fi foarte periculoasă pentru oameni, pentru oamenii simpli, pentru cei nemanipulaţi. Clasa politică, opoziţia la început s-a bucurat. Unii au încercat să intervină, alţii au stat în banca lor. Dar opoziţia s-a bucurat, pentru că uite, e posibil ca Băsescu să cadă fără ca ei să mişte un deget. Dar, întotdeauna există un dar, situaţia devine albastră şi pentru opoziţie, pentru că tot mai mulţi oameni îşi exprimă opinia că s-au săturat de actuala clasă politică, toată şi că vor ca toţi să plece. Aşa ceva nu se poate  şi din acest moment, demonstraţia chiar “a degenerat”. Îmi e teamă de o lucrare comună a tuturor celor ameninţaţi, pentru că aşa cum au fost în stare să  se pună de acord când şi-au votat legi şi salarii, pensii şi privilegii, imunităţi şi NUP, tot aşa se vor uni şi în faţa pericolului comun, acela de a-şi pierde fotoliile de piele.

Încep să se convingă tot mai mulţi că dacă mâine ar fi alegeri, mai mult de jumătate din actualii parlamentari nu s-ar mai regăsi la viitoarea legislatură, că toţi cei consacraţi vor fi măturaţi. Asta nu e pe placul nimănui, de aceea, din acest moment, manifestaţiile devin periculoase pentru „statul român”.

Ce va urma ?

Opoziţia va scoate capul, vor veni tot mai mulţi oameni de partid în rândul demonstranţilor, până îi vor depăşi numeric, vor începe să se manifeste, vor apărea emanaţi şi emanaţii, se vor cere şi vor fi scoase pe piaţă seturi de doleanţe, propuneri, apeluri, proclamaţii, care mai de care mai populare şi toate vor cere realizarea consensului naţional, alegeri anticipate  libere, dialog între putere şi opoziţie. Se va încerca o curăţire a partidelor, aşa de ochii lumii, pentru a le adormi vigilenţa şi uite aşa vom intra într-o nouă epocă glorioasă cu aceleaşi partide, aceiaşi oameni.

Sindicatele,bine instruite de partide, vor intra şi ele în scenă, vor iniţia dialoguri, vor fi mari proteste, se va aduna multă lume, foarte multă, sindicalişti şi membri de partid, care vor avea revendicări, programe, vor negocia, vor acoperi zumzetul celor câteva mii de disperaţi curaţi şi cinstiţi care manifestă de câteva zile şi aşa, şi această minirevoluţie va fi furată.

Am observat că unii reporteri, bine „intenţionaţi”au început să pună deja întrebări, de genul „dacă va cădea Băsescu, pe cine vei alege” tocmai pentru a demonstra că oamenii de fapt nu ştiu ce vor, nu sunt organizaţi, deci această mişcare nu va duce nicăieri. Şi televiziunea respectivă nu era pro Băsescu.

TOŢI UITĂ ÎNSĂ CĂ ACEASTĂ MIŞCARE, CHIAR AŞA SUBŢIRE NUMERIC, REPREZINTĂ DISPERAREA ŞI NEMULŢUMIRILE TUTUROR, CHIAR ŞI ALE CELOR LAŞI, FRICOŞI, BUGETARI SAU ANGAJAŢI ÎN SISTEMUL PRIVAT, CARE DIN LIPSĂ DE TIMP SAU DIN TEAMĂ SAU PENTRU CĂ PUR ŞI SIMPLU NU CRED CĂ SE POATE FACE CEVA, STAU ACASĂ ŞI PRIVESC LA TELEVIZOR,  SPERÂND.

Cine va învinge? Îmi e teamă că tot clasa politică. Dar oricare ar fi rezultatul final, nici clasa politică nu va rămâne aşa cum este acum. Nici un partid nu se va mai simţi în siguranţă şi îmi e teamă că ÎN ACEST MOMENT NICI UN PARTID POLITIC NU DOREŞTE SĂ VINĂ LA PUTERE. Toţi ar vrea să conducă ceilalţi, dar să aibă şi ei oarece ministere de stors. Cred că asta se va realiza până la urmă. Băsescu îl va sacrifica pe Boc, se va forma un guvern se tehnocraţi sau de uniune naţională şi uite aşa toată lumea va fi mulţumită. Toată lumea politică.

 Asta dacă nu cumva apare un Tudor Vladimirescu sau un Bălcescu, un om care să aibă şi mintea şi dorinţa şi sprijinul celor nemulţumiţi, de a schimba fanarihoţii din România.