Acasa Opinii Romania: sat fara caini si stat fara oameni

Romania: sat fara caini si stat fara oameni

scris de Ziua Veche
4 afisari

In timpul „procesului” de la Targoviste, Elena Ceausescu voia „dovada”. Cu tara in pragul colapsului, oamenii presedintelui acuza opozitia (moguli, bugetari, boieri, popor, ca la teatru radiofonic) de intentii „destabilizatoare” si ne cer „solidaritate” si „solutii”, nu critici. In esenta, ambele cereri sunt imorale, pentru ca vin de la oameni care nu asuma realitatea desi au asumat puterea.




Elena Ceausescu putea gasi „dovada” dezastrului regimului ceausist plimbandu-se pe strazile Bucurestiului in decembrie 1989. „Solutia” ceruta de oamenii presedintelui ar deveni mai vizibila din unghiul demisiei in bloc a ideologilor, economistilor si administratorilor actualei guvernari. Solutia ar incepe cu demisia celor de la putere care i-au inselat pe romani. Si asta pentru ca o asemenea demisie ar insemna intr-adevar asumarea unei responsabilitati si ar impune un standard de onorabilitate politica. Si criza Romaniei provine din lipsa de standarde, din lipsa de criterii pe baza carora putem masura pe cine votam, cat cheltuim, si ce trebuie sa cerem de la clasa politica, inainte de a ne cere sa fim „noi” solidari cu „ei”, ar trebui ca „ei” sa arate ca sunt solidari cu „noi”, ca sunt, la urma urmelor, tot noi.

 

Tot aud ca avem clasa politica pe care o meritam, ca „ei” sunt ca „noi”. Nu cred ca e adevarat, pentru ca „ei” se autoreproduc si pentru ca „ei” ne modeleaza, ne deformeaza pe „noi”. „Ei” ar fi ca „noi” daca Romania ar fi o democratie. Dar Romania e o oligarhie in care cetateanul nu are nicio posibilitate de a-i trage la raspundere pe „ei”. „Noi” suntem tot timpul la dispozitia „lor”, dar nu si invers. Nu „ei” ne reprezinta pe „noi”, ci noi ii reprezentam pe „ei”. Elita are un popor asa cum si-a dorit.

In aceste conditii, cum poate Presedintele Basescu sa spuna ca isi asuma raspunderea pentru masurile guvernului? Isi asuma raspunderea in fata cui: a poporului sau a lui Dumnezeu? Dar religia e o afacere, poporul un instrument si Romania o prada. Care popor? Cel plecat sau cel intrat prea repede in pamant? Care popor? Cel descris in noiembrie 2009 de ambasadorul Teodor Baconsky drept: „O populatie dominata de resentiment, complexe obscure, neseriozitate, dezbinare, instabilitate emotionala si distorsiuni cognitive”? Acest popor nu il poate obliga pe dl ministru la nimic. De aceea, dl ministru viseaza la o „elita amorala” si scria ca e bine ca UE sa ne minta pentru binele nostru si sa nu tina cont de vointa natiunilor europene.

Dar cum suntem mintiti, chiar in vreme de criza, cand ni se cere solidaritate, care se bazeaza pe incredere, putem verifica imediat. In aprilie 2010, eram anuntati ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC) impreuna cu guvernul Boc lucreaza la o lege care prevede infiintarea a „zeci de centre cu sute de educatori parentali” care ii vor invata pe romani cum sa isi creasca si educe copiii. Programul, care are in vedere si (re)educarea parintilor care isi neglijeaza copiii din cauza ca muncesc prea mult, e o intrupare sinistra a statului-dadaca: punerea in aplicare a unei ideologii opresive si daunatoare cu ajutorul autoritatilor statului si cu finantare de la buget. Organizatii dedicate apararii familiei, precum Alianta Familiilor din Romania, si-au exprimat ingrijorarea cu privire la acest proiect.

In conditii de austeritate bugetara, ca urmare a faptului ca Presedintele Basescu a dat o „lovitura de moarte statului asistential”, acest proiect ar trebui anulat. E chiar de mirare ca guvernul Boc, cunoscand situatia jalnica in care se afla tara, lucra in aprilie la acest proiect de lege, costisitor si abuziv. Iata insa ca dna Andreea Paul-Vass, consilier economic al premierului Boc, a explicat ca reducerea indemnizatiilor pentru mame anuntata acum cateva zile le va sili pe acestea sa nu mai „renunte la cariera” si sa se „intoarca mai repede la munca”. In noua situatie creata de politica de austeritate bugetara, a continuat dna Paul-Vass, mamele vor trebui sa isi dea copiii la cresa sau sa angajeze bona, fapt care va duce la dezvoltarea „sectorului gulerelor albe”, adica al firmelor care ofera servicii sociale precum ingrijirea copiilor. „Statul poate sa asigure infrastructura necesara pentru pregatirea si autorizarea bonelor,” declara dna Paul-Vass.

Mie unuia mi se pare ca exista o contradictie intre a vorbi de austeritate bugetara si a lucra la proiecte de reeducare a parintilor cu ajutorul a zeci de centre si a sute de asistenti sociali. Mie unuia mi se pare ca exista o contradictie intre a te declara interesat de „scoala de acasa” si a trimite mamele „in productie”. Care productie, daca impozitul forfetar a dus la disparitia IMM-urilor? Cine sa faca scoala acasa, asistentii sociali ai statului si bonele autorizate de stat dupa norme politic corecte? Va folosi oare statul roman actuala criza ca sa puna mana definitiv pe vietile noastre de familie?

Acest lucru ar putea explica de ce, ori de cate ori am scris in acesti ultimi ani, in presa si in cartile A treia forta: Romania profunda, Masura vremii: Indemn la normalitate si Economia libertatii: Renasterea Romaniei profunde despre necesitatea incurajarii micului intreprinzator, despre necesitatea dezvoltarii unei economiii la scara umana, despre importanta economiei de subzistenta, despre posibilitatile pe care le ofera o abordare economica centrata pe persoana si pe familie, nu pe integrarea in retelele globale ale capitalismului financiar, despre necesitatea si modurile de dezvoltare a statului reprezentativ, despre importanta taranilor pentru o economie si o societate sanatoase, oamenii presedintelui mi-au raspuns cu acuzatii de „pasunism” si cu indemnul de a imbratisa „conservatorimul schimbarii” care constituie ortodoxia neoliberala a actualei guvernari.

Dar daca din „jale se intrupeaza Electra”, din „conservatorismul schimbarii” pare a se intrupa inrobirea poporului roman. In loc de mult promisul „stat minimal” combinat cu o societate sanatoasa si o economie puternica, neoliberalii romani ne-au oferit un stat incompetent, o societate anemica si o economie minimala, bazata pe consum si pe banii trimisi acasa de cei plecati la munca in strainatate. In aceste conditii, ciclul economic al Romaniei poate fi descris drept cel al unui popor mituit cu ajutoare sociale de un stat pe ai carui functionari trebuie sa ii mituiasca si inrobit de niste mari corporatii pe care le „sifoneaza” pentru ca si ele „capuseaza” statul roman care la randul lui „absoarbe fonduri” europene create pe baza muncii altor cetateni europeni supti de statele lor si pe baza vanzarii si poluarii resurselor naturale si umane ale Romaniei (vezi suportul acordat de TRU proiectului Rosia Montana). Singura piata libera din Romania e doar cea a golaniei si servilismului. E un sistem care functioneaza perfect, cu recompense stabile si substantiale. Economia subterana e de fapt cea de la suprafata si oamenii de grota ne conduc. Nu stiu daca Traian Basescu a dat o lovitura de moarte statului asistential. Dar e pe cale sa inventeze statul fara popor, doar cu guvernanti. Vorba aia, lac sa fie, ca broaste… Se pot importa.

0 comentariu

KIMISTUL 11-08-2010 - 13:45

Iti dati cu presupusul, ca babele care stau la barfa pe buza santului ? Pacat ca a murit strabunica mea, care era mare ghicitoare in „bobi”.
De cromatograf nu ati auzit, sau de spectrofotometru ?

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult