In timp ce la Bucuresti generalii si-au facut cruce, de Sf.Pasti, cu mahnirea celor dezgustati de divizarea clasei politice romanesti in legatura cu dotarea necesara armatei nationale, la Moscova, omologii lor ciocneau paharele de votca in cinstea premierului rus, care a reusit sa asigure, zilele trecute, noi exporturi de armament sofisticat.
Astfel, vineri, 2 aprilie 2010, Vladimir Putin a poposit in Venezuela, unde a fost primit ca un rege, de actualul sef al statului. Presedintele Hugo Chavez nu a lasat nimic la voia intamplarii. A sosit mai devreme la Aeroportul International Simon Bolivar. L-a insotit pe premierul rus la Panteonul National, unde acesta a depus o coroana de flori. Apoi au vizitat o nava construita de germani si preluata de sovietici dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, acostata acum la tarmul venezuelean al Marii Caraibelor, unde gazduieste expozitia dedicata ultimei conflagratii mondiale. Ulterior, la Palatul Prezidential Miraflores, premierul Putin a fost primit cu garda de onoare, i s-a conferit Ordinul „Libertador” si i s-a inmanat copia sabiei care a apartinut lui Simon Bolivar.
Motivatia acestei primiri de exceptie este simpla. Hugo Chavez a semnat cu premierul rus 31 de acorduri bilaterale vizand exploatarea zacamintelor de petrol, comertul bilateral, construirea unei centrale nucleare si organizarea unei misiuni spatiale comune. Putin a si transferat prima transa din suma de 30 miliarde de dolari – destinata exploatarii masivului zacamant petrolier Junin-6 -, adica 600 milioane de dolari.
Un alt acord prevede crearea unei centrale nucleare cu o capacitate intre 200, la 500 MW, presedintele Chavez precizand:”Nu vom produce o bomba nucleara.” Sigur? Dar va avea, in acest mod, un alt ton al vocii – disuasiv – in relatia cu eternul rival, Columbia, tara sprijinita de SUA. Un ton ce ar putea fi mai ridicat daca Moscova va furniza Venezuelei tancuri T-72-S, sisteme de lansare a rachetelor antiaeriene S-300 etc. Armata venezueleana a cumparat, anterior, tehnica militara ruseasca in valoare de 4 miliarde de dolari. Inclusiv avioane de vanatoare Su-30.
Exact in ziua cand Putin era primit triumfal la Caracas, la Beijing era confirmata achizitionarea, de catre China, a 15 baterii de rachete aniaeriene S-300, in baza unui contract estimat la circa 2,25 miliarde de dolari. O baterie de acest tip are patru instalatii de tractare, fiecare cu cate patru rachete, asezate in tuburi metalice. O racheta S-300 are raza de actiune 150 kilometri si zboara cu viteza de doi km/secunda.
La Moscova exista intentia de a vinde si Iranului baterii de rachete S-300 – in pofida opozitiei publice a Israelului si Statelor Unite -, care ar putea proteja centralele nucleare iraniene contra loviturilor aeriene inamice.
Daca acum generalii rusi jubileaza, la Pentagon se accentueaza ingrijorarea produsa de apropierea presedintelui Afganistanului de China si Iran.
Sambata trecuta, la intalnirea cu parlamentari afgani, pe care i-a criticat deoarece au respins proiectul noii legi electorale, Karzai a afirmat:”Daca atat comunitatea internationala, cat si voi continuati presiunile asupra mea, jur ca am sa ma alatur talibanilor!”
In plus, duminica, 4 aprilie a.c., presedintele afgan a promis conducatorilor de trib, din zona aferenta Kandaharului, ca nu va fi nicio operatie aliata – in aceasta regiune -, pana ei nu isi vor da acordul! De la Washington D.C., deocamdata, doar secretarul de stat, doamna Clinton l-a luat serios la intrebari, prin telefon, pe tot mai rebelul Karzai.
Ramane de vazut ce decizie – asteptata de generalii americani – va lua presedintele Obama. Si mai ales: cand?
