Rusia nu vrea o Europă divizată de rachete şi radare

Ion Iliescu, Petre Roman, – respectiv întâiul preşedinte şi primul premier din perioada postdecembristă -, Iulian  Fota din partea actualei administraţii prezidenţiale,  Daniel Constantin, ministru şi membru al conducerii actualei coaliţii guvernamentale,  Lia Georgia Triff, soţia  Prințului Paul al României au fost câteva dintre personalităţile prezente la recepţia oferită de către Excelenţa Sa, Oleg Malginov, ambasadorul Rusiei, la Bucureşti, cu prilejul celei de-a 67 aniversări a Zilei Victoriei.

În acest context, diplomatul rus a reamintit faptul că “acum 67 de ani, ţările coaliţiei  antihitleriste au învins fascismul. Naţiunile unite au spus NU răspândirii ideologiei asupririi omului de către om, distrugerii naţiunilor, catastrofei globale. Victoria noastră comună a oferit Europei posibilitatea de a găsi o cale spre pace şi dezvoltare.”

Ambasadorul Malginov a evocat şi perioada Războiului Rece, care, în viziunea sa a despărţit popoarele. El a apreciat că, din păcate, mai sunt încercări de a da uitării lecţiile celui de-Al Doilea Război Mondial şi “de a rescrie istoria lui, de a ridica alte ziduri între noi, pe care am început să le dărâmăm la începutul anilor ‘90.”

În faţa sălii arhipline cu invitaţi, Oleg Malginov a reiterat datoria colectivă pentru a face eforturile cuvenite, astfel încât viitoarele generaţii să aibă parte de o lume în care să fie garantate securitatea, dezvoltarea şi dreptul la viitor “şi nu un continent divizat, brăzdat de rachete şi radare.”

Interesante au fost două afirmaţii aparte ale ambasadorului Rusiei. Prima cu referire la o posibilă repetare a istoriei: “lumea nu îşi permite o miopie politică, ca aceea din anii 30, ai secolului XX.” A doua cu ţinte clare pe mapamond:”nu este permis ca în afacerile internaţionale să domine tendinţele hegemonice, intoleranţa naţională şi rasială.”

De remarcat faptul că, la finalul alocuţiunii sale, diplomatul rus a exprimat “o sinceră recunoştinţă faţă de autorităţile din România, pentru atenţia pe care o acordă mormintelor a peste 65.000 de militari sovietici, căzuţi în luptă, în diferitele judeţe ale ţării”.

Din discuţiile ulterioare, cu alţi amfitrioni şi invitaţi, a reieşit preocuparea Moscovei  pentru viitoarea instalare a scutului american în Europa, interesul pentru relaţia actuală între premierii celor două state româneşti, şi, nu în ultimul rând, modul în care vor dialoga, în viitor, preşedinţii Rusiei şi României.

Soluţia, în toate cele trei chestiuni enumerate este transparenţa, evitarea afirmaţiilor inamicale şi prevenirea acestora printr-un dialog complex, continuu, la nivelele implicate în dezvoltarea pozitivă a relaţiilor bilaterale dintre Bucureşti şi Moscova.

De pildă, este adevărat că Republica Moldova aparţine spaţiului ortodox, dar aceeaşi constatare este valabilă şi în cazul României. Cu specificaţia că populaţia majoritară – din cele două state – aparţine latinităţii, încă viguroase, în spaţiul intra- şi extra-carpatin.

Cultivarea inteligentă, a reperelor politice, istorice, economice şi chiar militare, care au constituit şi pot rămâne elemente de convergenţă europeană, între popoarele rus şi român, constituie calea îndepărtării oricăror prejudecăţi, nedumeriri, suspiciuni şi comparaţii cu clipe mai puţin fericite în relaţia bilaterală, din veacurile trecute.

Un sens posibil? Da, prin viitoarea necesară întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Traian Băsescu, care la Summitul NATO, de la Bucureşti, din  2 și 4 aprilie 2008  au avut un dialog firesc.

Rusia nu vrea o Europă divizată de rachete şi radare? Soluţia dezirabilă şi negociabilă este integrarea experţilor ruşi, militari şi civili, în comandamentele mixte, ce vor superviza scutul antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice. Echipele formate de partenerii ruşi, cu aliaţii din cadrul NATO, fiind garantele unei conlucrări lipsită de intenţii ascunse, ostile, inamicale.

P.S.: După cum îmi spunea Loşakov Anatoli, secretar al Ambasadei Federaţiei Ruse, ZIUAVECHE.RO este citită pentru atenţia acordată problemelor de interes comun.