Scrisoare întredeschisă către un tânãr om politic

Războiul politic dur, desfăşurat de-al lungul întregului spaţiu mioritic, dus între forţe şi alianţe politice hotărâte să convingă alegătorul de adevărul pe care fiecare dintre competitori îl clama sus şi tare, s-a terminat. Confruntarea a meritat toate eforturile şi toate sacrificiile dragilor noştri candidaţi. Odată decisă victoria finală, acel „casus belli” politic dâmboviţean a dispărut. Deocamdată.

Candidaţii uselişti au înţeles, rapid, că totul costă foarte mult şi au riscat să se îndatoreaze până peste cap în timpul  campaniei, pentru că au fost convinşi că realitatea politică le este favorabilă, că votul politic în favoarea lor va fi masiv şi dacă vor câştiga alegerile şi vor ajunge la putere vor plăti ei datoriile, într-un fel sau altul, căci, slavă Domnului, reţete se găsesc din belşug, în mapele profesionale ale proaspeţilor guvernanţi.

Tot acest uriaş show electoral s-a desfăşurat, desigur, numai spre binele poporului. Iată-ne aşadar, la capătul luptei electorale, momentul astral, când la urne, candidaţii preferaţi, beneficiind de un mare număr de voturi, devin aleşi, adică lideri.

Câştigătorii, vocali şi feciorelnici, potrivit zodiei lor, au exaltat şi exultat de bucurie, trimiţând de veste lumii întregi că viitorul guvern va fi al lor şi numai al lor, ceea ce s-a şi întâmplat, spre nefericirea timonierului de la Cotroceni. Prin urmare, domnule politician ales, prioritatea luptei  voastre s-a rezumat la victoria  electorală totală, o victorie obţinută cu preţul unor sacrificii deosebite.

Trebuie să ştiţi că punctul nevralgic al carierei dumneavoastră este acela de a vă ţine promisiunile cu care v-aţi angajat în faţa celor ce le-aţi cerut votul. Dacă zi şi noapte, te poţi dedica în întregime  cauzei foştilor alegători, dacă sacrificiul ce trebuie făcut este pentru a câstiga marele pariu cu naţia şi dacă sacrificiul propriilor dumneavoastră principii este făcut pentru intersul naţional, veţi primi recunoştinţa noastră.

Veţi continua, domnule tânăr om politic, să aveţi atitudini pozitive înlăuntrul pricipiilor ce v-au călăuzit succesul politic, sau veţi adopta alte principii, să le spunem, antropofage şi lipsite de orice morală şi etică?

Nu vă întreb daca vreţi sau dacă sunteţi decis să faceţi treabă bună, ci întreb dacă sunteţi în stare de a face o treabă şi mai bună bună. Răspunsul îl veţi afla numai dacă veţi conştientiza că intrând în această uriaşă şi necunoscută batalie cu propriul succes politic veţi face totul pentru naţiune şi nu doar veţi încerca.

Cert este ca războiul nu se câştigă cu jumatăţi de măsură. Numai cu un angajament total se poate obţine o victorie totală. Alt raţionament nu va funcţiona în lupta domniilor voastre pentru România. De multe ori, politica nu are logică, iar atunci cand o are,  se referă doar la logica politicianului, adică întotdeauna la propriul său interes.

Domnule lider câştigător, în unduioasa voastră logică fundamentată pe aplicarea ideilor la anumite circumstanţe, dumneavoastră, tânărul om politic, sunteţi obligat sa creaţi şi să utilizaţi căi şi mijloace mult mai complicate, mult mai delicate şi mai abile decât enunţând la microfon, doar ironii ieftine şi truisme cinice.

Dacă domnia voastră, tinere lider, posedă tăria şi vâna de a lua, drept exemplu, bărbaţii de stat care au creat prestigiu şi bunăstare acestui neam şi nu pe aceia care ne-au îmbogăţit cultura socială cu roşia mânie proletară de care, ce-i drept, v-aţi molipsit foarte puţin, atunci veţi rămâne mereu la putere.

Dacă veţi lua drept exemplu modele adevărate şi nu imitaţii, eu vă garantez două lucruri: veţi începe sã urcaţi prima treaptă a unei scări foarte înalte, aici la Bucureşti, şi veţi avea statuie la Tg. Jiu.

Un prim pas, destul de important, l-aţi făcut atunci când v-aţi gândit la „hârtia de coabitare”, un original document politic românesc al contemporaneităţii noastre, care vine să completeze unele lacune ale Constituţiei, să îndrepte moravurile tuturor actorilor politici, hârtie din care am dedus, noi „stupid people”, că vor fi înlăturate josnicia şi abjecţiunea din limbajul politic, că veţi reînvia un dicton sănătos şi vechi care spune că „morala pleacă de la regi”. Asta aşteaptă poporul de la domniile voastre: să fiţi modele.

Vom vedea dacă acest Parlament supradimensionat şi acest Guvern umflat până la refuz, care semănă cu o navă greoaie ce riscă să fie depusă pe uscat, va putea naviga spre portul speranţelor noastre, având pe puntea de comandă un căpitan de cursă încercat şi un proaspăt secund luptător, de curând împăcaţi.

Dar ce nu fac politicienii pentru binele naţiunii lor: se împacă spre bucuria naivităţii noastre.

Am încredere că aşa va fi.

Vânt la pupa, tinere om politic!