A doua confruntare dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis i-a postat pe alegători în aceeași postură de nedumeriți în ceea ce privește acordarea votului de duminică, unuia sau altuia dintre candidați.
Alegătorii nu au înțeles ce vor face cei doi candidați de pe poziția de Președinte al României. Ce vor schimba, ce vor aduce nou, pentru ca viața lor să fie mai bună. Și cea de-a doua dezbatere s-a constituit într-un eșec. Vina nu aparține numai rigidității în gândire manifestată de către candidați, dar și moderatorilor de la televiziunile care au găzduit dezbaterile. Lipsa de prestigiu și de profesionalism a făcut loc neputinței acestora de a ține ambele “hățuri” în mâini. Au fost momente când acestea au mai scăpat pe cai, aceștia ducând “căruța” dezbaterii pe coclauri.
“Dalmațian” din cap și până în tălpi, Victor Ponta a știut să își mascheze “culoarea” și să își prezinte marfa ca și cum ar fi cel mai bun negustor. A vândut coșuri pline de “castraveți” unui “grădinar” nepregătit pentru acest târg. Greșeala fundamentală pe care a făcut-o primarul sas al Sibiului a fost aceea a nelepădării hainei de primar, ceea ce nu i-a permis să privească lucrurile în mare, la o scară demnă de un viitor președinte. Din această postură l-a privit pe Victor Ponta “de jos” și nu “de sus”, așa cum ar fi trebuit să o facă într-o confruntare finală. A luat drept bune și adevărate toate afirmațiile făcute de Victor Ponta, postându-se în unele situații pe o poziție de elev, părăsindu-și în mod nejustificat statutul de profesor.
Victor Ponta, un candidat mai tânăr dar mai șiret, a ales tactica “copleșirii adversarului prin informație”. A venit înarmat cu o bază de date, ușor de obținut ca prim-ministru, încercând permanent să îl sufoce pe Klaus Iohannis cu un flux de informații la care acesta nu avea acces. La un moment dat dezbaterea semăna cu formatul de la “Vrei să fi milionar? “, cu Victor Ponta în rolul unui soi de Virgil Ianțu și Klaus Iohannis în rol de concurent inocent. Acest joc al surprinderii adversarului ca neștiutor “al suprafeței cultivată cu pepeni la Dăbuleni” nu s-a desfășurat în favoarea alegătorilor, care nu au putut să își dea seama ce gândește sincer fiecare candidat.
Victor Ponta a citit permanent întrebările de pe cartonașe, la majoritatea acestora, Klaus Iohannis răspunzând “pas”. Nici de această dată acesta nu a fost mai „clonțos”, având aceeași abordare așezată, nemțească, nepotrivită pentru lupta cu un „cocoș” agresiv ca Victor Ponta. La aceasta s-a mai adăugat și impresia de lider abandonat, la niciuna din cele două dezbateri acesta nefiind însoțit de o persoană de încredere din staff-ul de campanie. Ce a rămas în mintea alegătorilor din desfășurarea celei de-a doua confruntări? Victor Ponta a repetat aceleași idei pe care le propagă de câteva luni în spațiul public : ideea de unire a tuturor românilor, care chipurile ar fi dezbinați-bineînțeles din vina lui Traian Băsescu!-, care ascunde în ea și o doză de viclenie, pentru că include fără a fi pronunțată direct ideea unirii cu românii de peste Prut. O altă idee promovată de Victor Ponta este cea a înlăturării definitive a așa-zisului „regim Traian Băsescu” și a pedepsirii apologeților acestuia, care „au tăiat pensiile și salariile românilor”. Candidatul PSD a avansat în cadrul dezbaterii ideea pedepsirii acestora, introducând ideea nedemocratică a răzbunării, intenție ce se află în contradicție totală cu ideea de unire a românilor. Pe plan economic, Victor Ponta s-a jucat cu cifrele, așa cum a vrut, cu intenția vădită de a-i manipula pe telespectatori. Deși Institutul Național de Statistică nu a dat publicității cifrele referitoare la creșterea economică din trimestrul III 2014, Victor Ponta a lansat ca valabilă o creștere de 1%, pe trimestrul III, ceea ce l-a obligat pe directorul INS să iasă cu un comunicat de presă, prin care să contrazică afirmațiile premierului.
În aceste condiții, când se aruncă cu praf în ochii românilor, alegătorii se pot întreba pe bună dreptate, dacă nu sunt din nou prostiți cu cifre și minciuni și dacă după alegeri, nu va urma o perioadă de exacerbare a sărăciei și umilinței. Klaus Iohannis pare a fi totuși mult mai aproape de societatea civilă și cu o mai mare disponibilitate de a-i apăra pe cetățeni și nu pe politicienii corupți. Ca să îl târască în mocirlă, Victor Ponta l-a asemănat pe acesta cu Traian Băsescu deși se vede de la o poștă că liderul ACL nu are nici în clin nici în mânecă cu acesta, nesolicitând voturile PMP, partidul condus de Elena Udrea. Singurul rol pozitiv al acestor dezbateri a fost acela că toți cei care au urmărit dezbaterile au văzut cum gândesc, ce gândesc și cât de mult gândesc la viitorul țării cei doi candidați aflați în finala electorală. Pe plan național, ne aflăm în plină confuzie și nehotărâre, impregnate din plin cu o semnificativă doză de lehamite. Există atâta confuzie în România, încât pe oricare dintre alegători l-ai întreba cu cine votează pe 16 Noiembrie, nu ar răspunde sincer. Unirea clamată de Victor Ponta nu se va realiza decât atunci când vom arunca la groapa de gunoi a istoriei hoția și minciuna. Pe 16 Noiembrie, un popor inspirat ar putea să aleagă un Președinte care să facă acest lucru.
