Acasa Opinii Tancul Ocupantului Rus s-a făcut de râs

Tancul Ocupantului Rus s-a făcut de râs

scris de Doru Dragomir
11 afisari

În stadiul actual, extrem de dinamic și fluid al evoluţiei lumii, mijloacele sigure pentru garantarea stabilităţii şi eficacităţii sistemului securităţii naţionale a F. Ruse constă în utilizarea, și cu mai multă încăpățânare, mijloacelor politico-militare, economice, informaţionale, dar şi a altor mijloace non-militare pentru a găsi şi exploata domeniile de interes care să coincidă cu cel de securitate al Rusiei în lume, acest Imperiu, când țarist, când sovietic, reluându-și, cu prudenţă, startul pentru câştigarea unui loc important printre marii actori de securitate statali ai lumii, neuitând, niciodată, că restructurarea din anii 1991 a dislocat-o pentru mai mulţi ani din elita marilor puteri ale lumii moderne.

Stan-Petrescu-editorialist-Ziua-VecheCa urmaș testamentar a fostei URSS, F. Rusă dorește, în continuare ca, în baza aceleiași filozofii țaristo-bolșevice, să câştige foarte multe teritorii, foarte multe popoare și multă putere, ocolind, cu prudență, caracteristică euroasiaticilor, instalarea unei democraţii reale pe imensul său teritoriu.

Actuala politică dusă de Kremlin se pare că priește marelui popor rus, pentru că acesta este de acord cu programul lui Putin de incendiere a păcii mondiale, după anexarea Crimeei, act de agresiune inacceptabil, desfășurat în primăvara anului trecut. Atacul perfid în contra Ucrainei a declanşat un conflict greu de stăpânit și anume un război al informaţiilor, numit război mediatic, un război al comunicatelor false, al acuzaţiilor reciproce şi dezminţirilor, al manipulării, propagandei și contrapropagandei, toate acestea conducând la crearea unei imense confuzii generale, atât în zona de conflict, cât și în întreaga lume. Pe timpul derulării conflictului, rușii vopsiți în „omuleții verzi”, au întrebuinţat “infotactici” specifice operaţiilor informaţionale moderne, reuşind să aplice „adversarului frate slav” o serie de lovituri sub centură, bine distribuite, foarte eficiente, deşi nu s-a angajat în luptă directă cu acesta.
Ultimele conflictele din diferite teatre de război confirmă teza potrivit căreia „operaţiile informaţionale” pot fi întrebuinţate cu succes în acţiuni de contracarare a unor acțiuni ale războiului asimetric şi de a utiliza proceduri de influenţare, de inducere în eroare, sau ale șireteniei militare, în toate fazele de desfăşurare ale conflictului: tensiuni, criză şi război.
Aceste operațiuni informaționale ce țin, în special, de tehnicile de „intelligence” au făcut progrese uimitoare odată cu pătrunderea înaltei tehnologii în bucătăria ducerii războiului modern și, pe cale de consecință, s-a extins la scară globală infrastructura specifică societăţii informaţionale, ultramediatizată, digitalizată şi supercomputerizată, conceptul de război, așa cum era cunoscut până mai ieri, căpătând astăzi fizionomii noi și mutaţii profunde.
Analiza conflictelor actuale, evidenţiază tot mai explicit aplicarea extinsă a tehnologiilor informaţionale şi a armei numită „ informaţie” în confruntările dintre actorii politico-militari ai actualului mediul internaţional de securitate.
Războiul informaţional este deja un instrument de putere remarcabil în relaţiile interstatale actuale, conturând atât de vizibil, atât de concret noile forme de conflict, distingându-se printr-un registru larg de acţiuni asimetrice, care nu respectă regulile războiului clasic și a condus, ireversibil, la dispariția liniei frontului, confruntarea desfășurându-se în toate spațiile de libertate: terestru, aerian, marin și submarin, componenta cosmică a războiului fiind aproape.
Una din problemele de succes ale războiului informaţional este aceea că oficial nu are o definiţie, acest tip de agresiune având un caracter de noutate și de aceea sintagma de război informaţional are atâtea semnificaţii.
Confruntarea informaţională constă în atacul asupra informaţiilor şi a funcţiilor de informare ale adversarului, concomitent cu protecția celor proprii, urmărindu-se, de către agresor, înfrângerea capacității de voință a țintei de a mai lupta. Un exemplu destul de obișnuit, în prezent, este cel de control al mass-media, prin care se pot manipula cetăţenii planetei, astfel încât încât reacția acestora faţă de anumite probleme să fie favorabilă agresorului manipulator și pentru că acesta își desfășoară acțiunile din umbră primeşte, din start, prezumţia de nevinovăţie din partea publicului neavizat, ignorant, el, agresorul, neputând fi identificat.
Războiul informaţional este, astăzi, o realitate, informaţia devenind un simbol detașat al puterii, o adevărată magie a morții, strălucirea aurului, ca semn al puterii, pălind în fața puterii informaţiilor.

Potrivit gen. Gordon Sullivan, Informaţia reprezintă moneda cu care se poate cumpăra victoria pe câmpul de luptă.
Rușii au întrebuinţat contrapropaganda şi inducerea în eroare ca “infotactici” de succes, servite într-un ambalaj, reușit, numit operaţii informaţionale”și care aleargă libere pe Internet. Înregistrările video şi audio, precum şi imaginile realizate de către ruși în zonele în care s-au produs atacuri, au făcut rapid înconjurul lumii, cu ajutorul Internetului, sau posturilor de televiziune aservite, prezentând ipostaze terifiante. Impactul acestor imagini, pentru utilizatorii de Internet, a fost devastator.
Să luă cazul Georgiei (2008) unde rușii au folosit un set întreg de acţiuni militare, politice şi diplomatice, însoţite de o campanie informaţională agresivă. Georgia, un fel de cap de pod politic al SUA în Caucaz, a fost aleasă în calitate de ţintă pentru a demonstra comunităţii internaţionale că „Rusia a revenit” la masa rotundă rezervată celor mari. Și pentru a justifica agresiunea militară „intelighenția” rusă a pregătit, în laboratoarele sale speciale, acuzaţiile de „genocid”, „epurări etnice”, cifre şocante, nedemonstrabile și neconfirmate niciodată (ca și în decembrie 1989 când era musai să moară 60.000 de români) de victime din rândurile populaţiei civile, referiri absolut nefondate. Apoi, premierul de atunci, Vladimir Putin, a vorbit de câteva ori, foarte eficient, în faţa camerelor de luat vederi, afirmând că intervenţia militară a fost doar pentru a răspunde la un act de agresiune iniţiat de către Georgia, vezi doamne, vroind să sugereze, prin aceasta, o altă imagine (favorabilă) în faţa opiniei publice internaţionale.
Războiul informațional este în plină desfășurare, nu numai contra Ucrainei, rușii căutând să sensibilizeze, în favoarea lor, opinia publică internațională cu un filmuleț propagandistic odios, alarmant și îngrozitor, alcătuit de către cei mai buni specialiști ai dezinformării. Acesta circulă în spațiul virtual ca un avertisment de „binefacere” pentru viitoarele victime, alegându-și un titlul stupefiant – „Eu, Ocupantul Rus” . Este un uriaș semnal că rușii nu stau de-o parte și susțin războiul propagandistic, trăgând salve mincinoase cu toate tunurile dezinformării, prin aceste clipuri care, între noi fie vorba, spun niște „adevăruri” în glumă spre a ascunde imensa fabrică a morții, construită de cel mai mare satrap al istoriei lumii – bolșevicul Iosif Visarionovici Stalin.
Ocupantul Rus a trecut la o deșănțată propagandă agresivă, exploatând sentimentul ignoranților nostalgici ai socialismului, încercând să transfere toate „vinovățiile” și toți „vinovații” vremurilor actuale către cele două maluri ale Atlanticului. Acest material propagandistic are misiunea să spele rapid și bine multe creiere nostalgice nu numai în Rusia ci și în fostele țări aflate sub cnutul sovietic, făcând vorbire despre tendinţele expansioniste cu „față umană” ale Rusiei.
De fapt, rușii, nu se dezmint, pentru că sunt de un cinism neîntrecut de nimeni vreodată, pentru că nu ies din tiparul lor genetic privitor la viață și moarte. Soldații Ocupantului din cel de-Al Doilea Război Mondial omorau, zâmbind, oameni nevinovați, exact așa cum ocupau popoare spre a le face „bine”, Binele Rus, care a înregistrat în palmaresul său crimele staliniste a zeci de milioane de oameni de rase diferite, ca să nu mai vorbim de transferurile a altor milioane și milioane de oameni în pustietățile Rusiei asiatice, din mai toate țările Europei de Est, locuri de unde nu s-au mai întors niciodată, nenorocind, prin ocupație, neamuri întregi.
Scopul materialului propagandistic urmărește, de fapt, prezentarea unei alte fețe, ceva mai umană, a unui Imperiu Roșu crud, eliberator și pacificator. Cu alte cuvinte, El, Ocupantul, este un fel de Mesia cu secera și ciocanul imprimate pe fruntea Sa „sfântă” pentru toate popoarele pe care le-au asuprit și le-au vlăguit până la extincție, cu zâmbetul pe buze.
Postat cu ceva timp în urmă, pe Internet, clipul a înregistrat milioane de vizualizări, impactul fiind neașteptat de mare. Numai că, Ocupantul, a intrat într-o stare de amnezie istorică și nu-și mai amintește de Gulagurile unde au dispărut alte milioane de vieți, de rapturile teritoriale, începând cu cele din Kurilele Pacificului, continuându-se cu cele de la frontiera de nord a Chinei, apoi cu cele de la vecinii europeni și terminând cu cele de la Kalininingradul de astăzi, fostul Kӧnigsberg, orașul lui Kant și al încoronării ultimilor regi germani, orașul care este așezat pe cel mai mare zăcământ de chihlimbar al lumii și căruia Ocupantul nu i-a făcut alt bine decât că la rusizat și distrus complet pentru a fi transformat, apoi, într-o bază militară și cap de pod în Nordul Europei. Spre sud – estul european, se află cel de-al doilea cap de pod rusesc, instalat în Transnistria. Cu ajutorul celor două avanposturi și prin destructurarea Ucrainei, Ocupantul blând și pacificator are cale liberă spre întreg spațiul Europei Occidentale.
Prin imensele acțiuni de propagandă rușii au alcătuit deja o conspirație monolitică și cruntă îndreptată împotriva lumii occidentale, conspirație care se bazează pe modalități subtile de acțiuni absconse, insidioase, prefăcute și ipocrite, executate cu scopul de a-și recâștiga sferele de influență pierdute în 1991. Aceste acțiuni se bazează pe infiltrare, în loc de invazie, pe organizarea de acțiuni subversive, în loc de instaurarea unei democrații reale, pe intimidare, în loc de alegeri libere, prin gherile cu „omuleți verzi”, în loc de armate la vedere. Vladimir Putin a sărăcit visteria de război a Imperiului, creând un masiv sistem militarizat în care a concentrat imense resurse financiare, umane și materiale pentru construcția unei mașinării de război uriașe, masificată și foarte eficientă, care combină acțiunea militară cu cea diplomatică și economică, întrebuințează războiul informațional la scară globală, soldații virtuali ruși, fiind activi, politic, în toate marile organizații internaționale regionale și globale. De exemplu, Comisia Europeană este controlată, eficient, prin agenți recrutați dintre funcționarii și europarlamentarii fostelor țări comuniste care au aderat la UE.
Prin agresiunea împotriva Ucrainei, Ocupantul, este pe cale să declanșeze iadul atomic. Unui război terestru i se va face cu greu față pentru că Ocupantului îi vor lipsi soldații ceceni, azeri, armeni, georgieni, evrei cazaci sau de alte naționalități care constituiau carne de tun non-rusă și tare mă tem că Alioșa și Serioja, mulți dintre ei dezertori, nu vor mai cânta la armonică celebra Katiușa, ci Imnul Europei spre a-l sfida pe Putin. Prin întoarcerea spatelui Europei, liderul de la Kremlin a devenit tot mai războinic și tot mai uituc cu trecutul Imperiului său. Dacă n-ar fi fost acest Occident (cu libertatea ipocrită și putreda democrație ), angajat în cel de-Al Doilea Război Mondial, alături cu soldaţii unchiului Sam, astăzi, la Moscova, în loc de „Красная Площадь” am fi citit „Roter Platz”. La rându-i, Europa civilizată nu-l mai dorește pe Putin, pentru că la marele eveniment – Parada de la Moscova – unde au defilat peste 160.000 de soldați ruși ortodocși au lipsit liderii Europei, aceștia preferând să celebreze 9 Mai într-o cumințenie tipică, fără rachetele grandorii nucleare, așezate pe camioane sisifice, și fără șenilate blindate, ultimul răcnet, rămase în pană.
Ocupantul Rus ne spune, în clipul cu pricina, conceput după un scenariu scris cu mare perversitate: „Bună ziua! Sunt ocupantul rus. Este profesia mea. Așa s-a întâmplat în istorie. Pe vremuri am ocupat Siberia. Acum ei produc țiței, gaz aluminium și alte lucruri utile. Acum acolo există orașe cu grădinițe și spitale. Acum ei nu mai pot vinde femei pentru o grămadă de blănuri așa cum era cazul înainte de a veni rușii. Am ocupat Țările Baltice. Pe terenurile lor agricole am construit multe fabrici și uzine. Țările Baltice produceau electronice de calitate și mașini, parfumuri faimoase și balsamuri. Am fost rugat să plec. Acum ei vând conserve de pește și o parte din populație curăță WC-urile în Europa. Am invadat Asia Centrală. În stepele pustii am construit canale, fabrici și cosmodroame, spitale și stadioane. Ei au început să construiască rachete spațiale și avioane, să-și dezvolte industria, să cultive grâu și bumbac pentru întreaga țară. Am fost rugat să-i părăsesc. Acum ei dezvoltă împrumuturi americane și cresc marihuana, o parte din populația lor s-a întors la lucru pe șantierele foștilor ocupanți. Am ocupat Ucraina. Împreună cu Ucrainienii am construit motoare de avioane, nave, tancuri și automobile. Am fost rugat să plec. Acum ei distrug tot ce a mai rămas de la ocupant. Mai mult, ei nu construiesc ceva nou, în afară de maidane fără de sfârșit și dictaturi. Da sunt ocupant! Și am obosit să îmi cer scuze! Mi s-a dat acest drept prin naștere, un agresor și un monstru însetat de sânge. Să vă fie frică! Am suferit atrocitățile invadatorului polonez, în timpul perioadei de ocupație. Cum a luat sfârșit această ocupație? Am dat foc Moscovei. Pentru a nu fi ocupată de Napoleon. Cum a sfârșit Napoleon? Am zăcut în tranșee la Volokolamsk, știind că naziștii nu vor rezista. Unde sunt naziștii acum, împreună cu blestematul lor Hitler? Toți au trecut prin casa mea: turci, englezi, polonezi, germani și francezi. Avem destul pământ pentru toată lumea; doi metri jumătate pentru fiecare dintre ei. Vă rog să înțelegeți că nu avem nevoie de „libertatea” voastră ipocrită, nici de putreda voastră democrație. Tot ce voi numiți „valori occidentale” îmi sunt străine! Am alte interese. Vă previn politicos pentru ultima oară. Nu vă puneți cu mine! Construiesc pacea, iubesc pacea, dar știu să mă lupt mai bine ca oricine. Cu sinceritate. Ocupantul dvs. rus.”
În ciuda faptului că Vladimir Putin este încolţit de occidentalii europeni și americani, criticat fiind că sprijină separatiştii proruşi din estul Ucrainei, n-a uitat să menționeze „contribuţia” Aliaţilor la Victoria din 1945 contra Germaniei naziste, adoptând un ton mai mult ipocrit decât conciliant, faţă de Occident și alte state participante la înfrângerea lui Hitler. Festivităţi cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial au avut loc şi în estul Ucrainei, unde conflictul dintree armata ucraineană şi rebelii proruşi s-a soldat cu peste 6000 de morţi. Dacă ce combatanţii separatişti au defilat la Doneţk, prezentând onorul din vehicule blindate pe care le folosesc contra armatei ucrainene, la Kiev autorităţile au organizat un „Marş pentru pace”. Putin, adeptul inflexibilei diade ultimatum, pace sau război, ne-ar spune pre limba valahă că și îndeplinit „pohta ce-a pohtit”.
Ocupantul Rus, în virtutea tendințelor sale expansioniste, a sfidat întreaga lume euroatlantică prin ocuparea Crimeei. A întors spatele Valorilor Euroatlantice și va pierde, cu siguranță, lupta. Ocupantul nu trebuie să uite niciodată că în spațiul de referință al Valorile Euroatlantice s-au creat și stimulat forțele care au gestionat geopolitica lumii bipolare din perioada Războiului Rece și, aceleași valori, au evitat cu înțelepciune toate perioadele fierbinți ale Războiului Rece, perioade care ar fi putut premerge confruntarea nucleară la scară planetară și, tot ele, au constituit fermentul luptei popoarelor Europei Răsăritene să o rupă cu comunismul de tip sovietic, regim politic tiran ce se constituise într-una dintre cele mai mari închisori ale lumii, unde au stat captive, pentru zeci de ani, națiuni, popoare și neamuri întregi.
Rusia lui Putin a șocat întreaga lume când ultramodernul lor tanc, T-14, s-a defectat în timpul repetițiilor pentru parada ce avea să urmeze, taman la 70 ani de la victoria împotriva naziștilor. Ghinion, cum ar zice președintele Johannis, căci tancul Ocupantului s-a oprit, a făcut fâs, făcându-se de râs, chiar în fața mausoleului celui mai mare rus – Lenin.

 

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult