Acasa Opinii Temeritatea generalilor de peste Ocean

Temeritatea generalilor de peste Ocean

scris de Ion Petrescu
4 afisari

 Una dintre diferenţele majore, între ţara unde trăim – cu generalii activi atât de cuminţei, încât preferă tăcerea, umilitoare, rostirii unor adevăruri neştiute de cei care mai au încredere în instituţia militară – şi Statele Unite, unde liderii armatei avertizează public, pe membrii Congresului, asupra pericolelor generate de unele măsuri de austeritate, ţine de un exerciţiu democratic inexistent pe malurile Dâmboviţei. 

Ion PetrescuPeste Ocean, unii membri ai Congresului SUA au început demersurile împotriva reducerii severe a cheltuielilor de apărare, ca parte a planului de micşorare a deficitului bugetar la nivel naţional. 

Intenţia iniţială fiind reducerea cu 1,2 trilioane $ a unor cheltuieli considerate discreţionare, de membri ai Senatului şi Camerei Reprezentanţilor. 

O bună parte din această sumă urma să provină din bugetul Pentagonului, într-un context în care generalii americani au constatat că atât partidul preşedintelui, cel democrat, cât şi acela aflat în opoziţie, respectiv republican, pot cădea de acord să reducă finanţarea apărării. 

Din fericire, pentru demnitarii de la Departamentul Apărării, unii membri ai Congresului au declarat că reducerea cheltuielilor militare, în timp ce forţa expediţionară a SUA este angajată în operaţiuni complexe, constituie o idee nefastă

O afirmaţie deloc lipsită de argumente, acestea fiind din plin furnizate, de generali ce urmează să ocupe posturi decisive la Pentagon. Din perspectiva interesului personal, puteau să tacă, bine mersi. Dar carierele demnitarilor militari de la Washington D.C. sunt construite pe dreptul de a spune superiorului, indiferent de puterea sa de sancţionare, adevăruri ce nu pot fi trecute cu vederea, pentru simplul motiv că implică, din start, soluţii politice. Nu militare. 

Generalii care au atenţionat Congresul SUA, implicit opinia publică americană, asupra pericolului unui grav recul strategic al Statelor Unite, pe mapamond, ca urmare a proiectatelor reduceri bugetare, nu sunt oameni care să arunce vorbe în vânt. 

Primul dintre ei este chiar generalul Martin Dempsey, care urmează să fie numit de preşedintele Obama ca şef al Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore, de la Pentagon. El nu a ezitat nicio secundă să declare, în faţa comitetului senatorial, pentru forţele armate, că propunerile de a afecta, substanţial, în următorul deceniu, bugetul armatei „sunt extrem de dificile şi au un grad foarte ridicat de risc.” 

Pe o poziţie similară s-a situat şi viitorul său locţiitor, amiralul James Winnefeld, propus a deveni vicepreşedintele Comitetului Întrunit al Şefilor de State Majore. Esenţa mesajului său? Reducerile bugetare severe vor aduce strategiile actuale ale Pentagonului în puncte unde singura decizie militară logică va fi suspendarea lor practică. Urmată de daune ireversibile asupra forţei disuasive americane şi asupra industriei de armament a SUA. 

O tentativă similară, de evitare a reducerilor majore ale bugetului Pentagonului, a mai avut loc în primăvara acestui an. Într-o zi cu un număr nenorocos, era 13 aprilie, Casa Albă a cerut Departamentului Apărării o tăiere suplimentară de fonduri cu 400 miliarde $, peste ceea ce era deja propus a se micşora, în următorii 12 ani. 

Conducerea militară a replicat inteligent, conform unui spirit de corp neafectat, ca în alte state, de erori prezidenţiale impardonabile. Astfel, şi la ora actuală se lucrează la o revizuire a strategiei militare, programată pentru finalizare la începutul lunii octombrie, înaintea întâlnirii dintre preşedinţii Barack Obama şi Dmitri Medvedev. Documentul menţionat va sugera şi zonele indicate pentru reduceri bugetare substanţiale. 

Spiritul de corp a fost vizibil şi pe parcursul depoziţiilor adjuncţilor liderilor celor patru categorii de forţe armate americane – forţele terestre, navale, aeriene şi infanteria marină -, care au afirmat, la unison, în cadrul audierilor organizate la Senat, că 10 ani de răboi au pus deja componentele enumerate în imposibilitatea de a satisface cererile globale de exploatare.  

A urmat afirmaţia lor temerară, comună, fără replică din rândurile asistenţei ce marca celebrul control civil, la ei fiind făcut cu interlocutori respectaţi de militari:

– Reduceri bugetare suplimentare vor avea drept rezultat o forţă militară mai mică şi mai puţin capabilă de misiunile actuale.” 

Mai nuanţat, amiralul Jonathan Greenert, care urmează să fie şeful operaţiunilor navale, a atras atenţia senatorilor prezenţi:”Stresul generat de posibilele reduceri bugetare este mare în forţele armate, cu un efect necruţător.” 

Generalul Peter Chiarelli, numărul 2 la Forţele Terestre Americane, precum şi generalul Joseph Dunford, din Corpul Infanteriei Marine, chiar au prins pe picior greşit pe cei care îi audiau, susţinând că structurile lor militare au nevoie de miliarde de dolari în plus, faţă de ceea ce s-a prevăzut până acum, pentru a recupera sumele cheltuite pe operaţiunile din Irak şi Afganistan. Adică 45 miliarde $ pentru forţele terestre şi 12 miliarde $ pentru infanteria marină. În caz contrar? Vor fi schimbări fundamentale ale capacităţii de luptă a celor două categorii de forţe armate tocmai menţionate. 

Efectele reale ale acestor atitudini publice lucide, ale generalilor menţionaţi? La nivelul celor care i-au audiat nu au fost voci contra. 

Asta nu înseamnă deloc câştigarea sprijinului scontat la nivelul conducerilor Senatului şi Camerei Reprezentanţilor. Care, totuşi, au luat act de manifestarea spiritului de corp al generalilor – ce ar urma să fie numiţi în funcţii -, de argumentele lor pragmatice şi de faptul că politicul poate decide o altă strategie, dar militarii şi-au făcut datoria, prevenind contribuabilii americani asupra consecinţelor unor reduceri bugetare dezastruoase, asupra imaginii şi forţei armate a Statelor Unite. 

6 comentarii

Arhimede 29-07-2011 - 07:54

Explicaţia este foarte simplă.
In USA ajung generali doar cei competenţi,care dau dovadă de pricepere militară şi care dovedesc că sunt patrioţi.

In România ajung genereali toţi ciumeţii care au o bogată experienţă în pupat bocancii şefului şi experienţă în lupta cu paharele prin cârciumi.

Când am mai spus că România nu are armată nu m-am referit la soldaţi, ci la adunătura de purtători de uniformă cu grade de ofiţeri superiori.

YAAKOV 29-07-2011 - 08:33

Tot labareala se cheama.
Nu sunt mai destepti ca romanii, in general, care cer toti salarii si pensii mari, asistenta medicala de calitate, bani pentru educatie, etc, dar se fac ca nu vad ca nu mai exista deloc forte productive si economia este facuta zob. Banii nu ii kaka magarul, trebuie sa fie produsi de cineva. Iar acel cineva este acum Marea China, care a primit cadou tehnologia vestica si nu se mai opreste din crestere economica.

Si la ce s-au bagat in Irak si Afganistan, daca stiau ca nu au cum sa castige razboiul fara implicare totala, ca in WW2 ? Americanii ar fi terminat cu cele doua tari in cateva ore, cu cheltuiala minima, daca s-ar fi aplicat regulile dupa care s-au luptat cu nemtii. Dar asta implica fie un numar enorm de victime de partea americana, daca se lupta clasic, fie utilizarea armelor de distrugere in masa. Asa doar ii zgandara pe adversari.

Alex. Roman 30-07-2011 - 00:50

Recunosc,nu am cunosut decat generali de dincoace de ocean.Pe unii, char de locotenenti si camarazi.Admit ca, in randurile lor au ajuns o liota de impostori,destui sa compromita elita autentica. Am,din pacate, mai multe exemple negative,dar pentru mine – nu ezit sa afirm – ca Armata si Jandarmeria Romanei au generali de prim rang,de a caror temeritate putem fi siguri ca se dovedi salutara exact atunci cand apararea nationala,restabilirea ordinii si sigurantei nationale o vor impune,si intreaga tara le va fi alaturi.Ceea ce,cu nici un chip, nu inteleg este de ce actualul regim Basescu ii scoate din sistemul apararii nationale, ,fara de siguranata si ordine publica pe toti actualii pensionari militari,fara deosebire de varsta si grad de pregatire profesionala,inclusiv pe generalii si ofiterii de elita,ca si cum ar fi de prisos si doar niste asistati sociali.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult