Acasa Opinii Un atentat aerian aruncă planeta în haos

Un atentat aerian aruncă planeta în haos

scris de Doru Dragomir
876 Afisari

A sosit şi ziua atentatului săvârşit în ceruri – 17 iulie 2014. Clipa fatidică plutea prin aer mai demult. Războiul decis şi nu declarat, ruso-ucrainian, va atrage după sine şi alte catastrofe, cu arme chimice, poate mai înfiorătoare ca aceasta, care vor fi urmărite şi comentate în deluvii de cuvinte pe televiziunile mapamondului.

Stan Petrescu editorialist Ziua VecheAşadar, deocamdată, atenţia întregii lumi se va concentra asupra acestui din urmă act sângeros. Românii noştri vor uita, pentru moment, de politică, corupţie şi ţigani iar liderii neamului îşi fac socoteli financiare şi politice în interes personal.

Care dintre cei aproape 300 de pasageri ar putea şti, că în drumul lor către antipozi cu cel mai perfecţionat avion al momentului, că viaţa le va fi frântă şi rămăşiţele trupurilor lor vor fi adunate cu buldozerele, precum gunoaiele, de pe pământul însângerat al Ucrainei? Dacă vom face un inventar al celor dispăruţi, în împrejurări asemănătoare, ne îngrozim la aflarea numărului morţilor şi vom constata că nici în cer nu mai există siguranţă şi pace.

Semnele acestui cataclism, gestionat de flămândul Zeu Marte, sunt oferite de  pământul noastru, gazda a peste şapte miliarde de locuitori. Şi aceştia, de la finele războiului rece încoace, trăiesc într-un continuu mare război cu lupta pentru existenţă – războiul terorii. Iar acest tip de război nu se mai declară de naţiuni ci de oricare actor din cadrul sistemului internaţional nontradiţional de securitate. De ce spun asta? O spun pentru că  naţiunea-stat,  născută cu toate atributele ei suverane, după Pacea Westfalică (1648), nu mai poate fi apreciată drept naţiunea politică dominantă, în relaţiile internaţionale, deoarece capacitatea sa de a influenţa evenimentele şi oamenii s-a diminuat, sau a dispărut, concomitent cu  apariţia unor actori non-statali de securitate, perverşi şi foarte puternici,  bine plasaţi înlăuntrul sistemul internaţional de securitate. Aceşti actori, a căror influenţă şi putere sunt de nestăvilit, dictează totul în numele umanităţii. Actualul sistem internaţional este alcătuit din actorii de securitate cei mai puternici, din unele state nefalimentate încă, din organizaţii internaţionale globale şi regionale, corporaţii multinaţionale şi organizaţii nonguvernamentale. Statele dominante (superputerile şi marile puteri) realizează politicile externe şi de securitate, ţinând cont de unele schimbări ale mediului internaţional, generate fie de oportunităţi pentru conflicte, fie de posibilităţi  pentru cooperare, dar numai în folosul lor.

În ultimii 25 de ani am fost şi suntem contemporanii unei comunităţi internaţionale care a încercat să menţină ordinea şi să prevină conflictele, folosind instituţii cu vocaţie globală, precum Naţiunile Unite şi un cadru normativ internaţional, cum ar fi cel guvernat prin Convenţia de la Geneva, dar cu rezultate slabe şi foarte slabe.

Sistemul internaţional de securitate, actual, reflectă, doar parţial, sistemul internaţional tradiţional, referindu-mă, cum am spus, la marile puteri ale lumii, pentru că unele state-naţiune  aşa cum sunt definite legal prin acte internaţionale (populaţie, teritoriu suveran, guvernare proprie, controlul teritoriului, relaţii internaţionale corecte cu celelalte state) se află în pericol de disoluţie.  După cum există pericolul ca unele state să devină simple naţiuni, sau entităţi, pentru că şi-au pierdut atributele statale şi se reprezintă doar ca nişte  grupări de oameni, având comune tradiţiile, limba, istoria, sau cultura.

Să punem degetul pe rană şi să reamintim că deşi în dreptul internaţional contemporan statele suverane sunt recunoscute şi tratate în mod egal, fiecare stat recunoscut, putând participa în cadrul sistemul internaţional de pe picior de egalitate, există unele dintre acestea care trăiesc riscul potenţial de a-şi pierde acest atribut, sau altele şi l-au pierdut deja.

Egalitatea suverană a unui stat se bazează pe existenţa legală a statului însuşi, pe drepturile conferite de suveranitate,  pe obligaţia de a respecta realitatea entităţii legale a celorlalte state, pe integritatea teritorială şi independentă politică,  pe dreptul de a-şi alege liber propriile sisteme politice, sociale, economice şi culturale, pe  îndeplinirea obligaţiilor internaţionale şi pe dorinţa de a trăi în pace cu toate celelalte state surate suverane.

Toate invaziile celor puternici în alte spaţii de cultură ale unor entităţi statale spre a le impune sisteme politice şi economice prestabilite au sfârşit lamentabil, trimiţând planeta într-un permanent război al ameninţărilor transnaţionale. Unele ameninţări vin din partea oamenilor  (terorismul, crima organizată, traficul cu droguri, imigraţia ilegală şi traficul cu armele de distrugere în masă), altele sunt impersonale (boli şi epidemii, creşterea populaţiei, epuizarea resurselor, degradarea mediului, schimbările climaterice). În ciuda unor eforturi disperate a marilor puteri de a realiza un echilibru necesar pentru sistemul internaţional de securitate,  nu au reuşit să asigure o stabilitate globală, acest lucru manifestându-se, în special, în înmulţirea numărului de ţări care au colapsat, în apariţia de zone nonguvernabile, cât şi a unor entităţi statale izolate gen Coreea de Nord şi Iranul.

Dacă unele state au eşuat, urmare unei proaste guvernări, altele s-au găsit în situaţia în care puterea se afla în mâinile infractorilor, dictatorilor, bandelor înarmate de tâlhari sau fanaticilor religioşi, ori s-au pierdut pentru că au fost prinse în capcana războaielor civile şi fratricide. În esenţă, statul a încetat să mai funcţioneze în teritoriul său suveran şi numărul acestora creşte.

Şi totuşi, sistemul internaţional de securitate se vrea echilibrat prin crearea unei balanţe de securitate ce poate preveni războiul. Şi atunci, statele mici şi mijlocii, care nu pot influenţa sistemul internaţional din cauza celor mari, ce şi-au zis ? Să intrăm în alianţe şi coaliţii! Este modul sigur pentru a rezista, odată cu ceilalţi, plecându-se de la socoteala simplă că un stat se echilibrează când se alătura unei alianţe sau coaliţii, sau unui grup de state mai puternice. Evident, că mulţi dintre griveii intraţi în astfel de coaliţii pot să folosească fie inteligenţă, tradiţie şi cultură puternice, sau elementele de putere nonmilitară (voce puternică în spaţiul internaţional) pentru a neutraliza influenţa statelor influente şi dominante.

Cum se vede, Ucraina, ţinând cont de tot tabloul pe care l-am descris mai sus? Ucraina, (Rusia Mică),  s-a confruntat cu o „revoluţie portocalie” (sfârşitul lui 2004), eveniment care a relevat o criză substanţială de identitate, după destructurarea Uniuni Sovietice. Aceasta a  generat o nouă filozofie a raportului de forţe, după obţinerea independenţei, dar şi a nevoii de a găsi un nou echilibru în mediul internaţional.

Prin urmare, vecina noastră de la răsărit,  aflată în plină criză, se gândeşte la modelul echilibrului relaţiilor sale cu cele ale Rusiei, care a dominat-o timp de aproape trei secole, pe de o parte, precum şi la cel cu al UE şi NATO, pe de alta, relaţii percepute ca apte şi suficiente să garanteze independenţa şi stabilitatea ţării.

Ucraina pare să aibă convingerea că echilibrul pe care şi-l caută va proteja suveranitatea sa, că inegalitatea puterii şi ameninţarea cu forţa armată se pot combina la un astfel de optimum încât să determine actorii mai puternici să joace roluri principale, în echilibrul puterii, deoarece ei posedă forţe militare superioare şi capacitatea de a folosi înalta tehnologie. S-a văzut la ultimul atentat terorist aerian petrecut sub cerul Ucrainei.

Federaţia Rusă va înţelege greu acest optimum al ţării pivot între Rusia şi Europa, fiindcă, pentru Vladimir Putin, independenţa Ucrainei semnifică pierderea unei regiuni strategice importante pentru securitatea sa, iar mai important decât flota rusă de la Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, este Crimeea, revendicată  şi anexată de către Rusia anul acesta, pentru că istorica peninsulă este populată, în proporţie de 67% de către ruşi. Şi au anexat-o, sfidând toate tratatele şi înţelegerile internaţionale, Rusia, generând un incendiu de proporţii în partea ei vestică.

Obiectivele ruseşti la Marea Neagră rămân, în continuare, contracararea influenţei SUA, NATO şi UE, iar imensa flotă rusă, de aici, permite Moscovei să păstreze un mijloc de presiune asupra Ucrainei, a cărei apropiere de Occident şi, în primul rând, ambiţie de a adera la NATO nu sunt pe placul Rusiei. Aceasta încearcă să-şi refacă influenţa în fostul spaţiu sovietic, iar prezenţa flotei sale în Crimeea îi permite să controleze vestul acestei zone, iar de aici întreg flancul răsăritean al Alianţei şi UE. Fără Ucraina, ne spune Z. Brzezinski, Rusia nu rămâne decât un imperiu predominant asiatic care se poate dezmembra în urma conflictelor din Asia Centrală islamică.

Ucraina trebuia să fi ştiut că Portul Sevastopol nu este un loc de staţionare a unor nave de război ruseşti, ci a fost conceput de bătrânii strategi ruşi, ca bază principală pentru flotă în M.Neagră, iar oraşul este o parte indivizibilă a flotei şi va fi superîntărită, în actualele condiţii geopolitice, indiferent câte nave bine vopsite şi înarmate ale NATO vin să se joace, de-a războiul, prin porturile româneşti, bulgăreşti, georgiene sau turceşti. Actuala Rusie îşi păstrează statutul de mare putere mondială, iar în această regiune este lider de necontestat, menţinându-şi forţele armate în teritoriul semiocupat ale Ucrainei, în Republica Transnistreană şi în Georgia, iar flota rusă de la Sevastopol are acces liber la mările calde. Pohta ce-a pohtit, Ţarul Putin, s-a produs, adică o crimă abominabilă şi Europa nu a reacţionat, tăcând mâlc.

Pe măsură ce UE şi NATO tind să se extindă, după ce Ucraina şi-a ales un preşedinte prooccidental şi a anunţat lumii calea de urmat, ţine cu tot dinadinsul să-şi consolideze democraţia de tip occidental, să facă parte din organizaţii de securitate globale, devenind  un actor regional de securitate extrem de important la frontiera cu Federaţia Rusă. Ucraina  doreşte să se înscrie pe axul principal de securitate al UE, alături de Franţa, Germania, Polonia şi România. Se trăieşte în plin război televizat dus nu între insurgenţii proruşi şi Ucraina, ci între Ucraina şi Federaţia Rusă, numărul victimelor fiind mare, chiar dacă voit cenzurat.

Puterea dură a celor puternici s-a pus în mişcare, aceasta realizându-se prin utilizarea forţei, prin  ameninţări, sau prin utilizarea pârghiilor economice bazată pe ajutor, asistenţă, mită sau sancţiuni economice. Aplicarea forţei se realizează, acum, prin intimidare, impunere, constrângere şi lovituri brutale.

Intimidarea caută să determine un stat slab să nu facă ceva ce altfel ar fi putut să facă,  impunerea apare când se doreşte ca un stat ţintă să facă ceva până la o limită de timp determinată, constrângerea se rezumă la măsuri de provocare dure, dacă un oponent nu face ceea ce doreşte actorul de putere şi, în sfârşit,  prin aplicarea loviturii brutale, cel puternic ia direct ce-şi doreşte. Forţa brută nu  cere, ci ia, cel puternic obţine, prin folosirea directă a forţei sale brute, totul, ca pe ceva firesc.

În raport cu Ucraina, Rusia a aplicat cele patru modalităţi sub care forţa a putut fi utilizată şi a reuşit. Scenariul luării Crimeii s-a desfăşurat printr-o demonstraţie a puterii ruseşti dure în care s-au regăsit toate cele patru elemente descrise mai sus.

Atentatul asupra avionului civil malaezian, soldat cu trei sute de morţi, scoate în evidenţă puterea marelui imperiu euroasiatic – Federaţia Rusă şi trimite un avertisment sângeros către fraţii lui, la fel de puternici şi influenţi, de pe pământ,  sugerând lumii că nici în ceruri nu mai poate fi asigurat un dram de securitate, iar războiul terorii s-a extins în toate spaţiile de libertate ale Terrei.

Dacă luăm spre analiză ameninţările Chinei, că ar dori anexarea arhipelagul japonez Senkaku, sau pe cele ale Coreii de  Nord în contra Americii, dacă vedem ce desfăşurări de forţe terestre, navale şi aeriene a iniţiat Israelul, în Fâşia Gaza, contra unor părinţi şi copii şi dacă reţinem imensele cantităţi de arme de toate calibrele produse şi vândute întregii lumi, contra aur şi influenţă, ajungem la concluzia, simplă, că pe Terra Cognita se pune de un război global, iar feciorelnica Pace se pregăteşte să intre, în concediu, definitiv. Pacea nu aduce profit şi putere. S-a dovedit, de la încetarea Războiului Rece, că noii agresori sunt mult mai puternici şi mult mai absenţi faţă de vocea lumii, în materie de pace, sau război şi  sunt distribuiţi după alte interese în noul mediu de securitate. Datorită puterii lor nemărginite nu pot fi opriţi de nimeni, între cei mari, fiind realizată o complicitate ipocrită şi servită duplicitar, la desertul marilor puteri, în marea sufragerie a deciziilor globale de la parterul Consiliului de Securitate.

Astăzi nimeni nu mai este dispus să moară pentru ţara lui. Este dilema pe care o trăieşte generaţia internetului, facebookului, twitterului şi a standardelor de viaţă înalte, al consumerismul agresiv care a schimbat complet atitudinea fiinţei umane despre războiul drept şi nedrept, moral şi imoral, despre apărarea gliei strămoşeşti, despre ce vom lăsa urmaşilor, schimbându-se fundamental comportamentului liderilor politici pentru că sunt complet corupţi, lepădaţi de caracter, de istorie şi de tradiţii. Pe aceşti liderii imorali şi corupţi, aşezaţii cu spatele la popor, care se poticnesc în discursuri găunoase şi fetide nu-i va  urma nimeni dacă ţara o va cere. Aceasta este dramă pe care vom fi obligaţi s-o trăim, noi românii,  când mirosul prafului de puşcă se va întinde, ca pecinginea, şi pe la noi. Cine va urma puterea de la Bucureşti şi cu ce armată vom ieşi în întâmpinarea unui agresor atât de brutal şi aflat înapoia civilizaţiei cu o jumătate de secol? Statele fără putere şi fără influenţă au pierdut legătura şi pariul cu propriile naţiuni, cu propriile teritorii, pierzându-şi energiile de a se apăra şi a exista pe mai departe. Războiul se va porni mai devreme sau mai târziu şi nu cred că generaţiile tinere ale unor ţări NATO sau  UE sunt pregătite să moară pentru salvarea Centrului şi Estului European. Între state există doar interese şi nu accente de altruism internaţionalist. Poate că dacă am fi ţinut de Curia Romana şi nu de pravoslavnica Biserică Rusă ori de ipocritul Bizanţ, România şi românii n-ar mai fi avut de furcă cu sălbatica şi sălbăticia eurosiatică, puterea care ne ţine, în baionete, de trei secole.

Acest atentat care a însângerat cerul Ucrainei ne spune că războiul global bate la uşă şi că  Tatăl Nostru Cel din ceruri (Cel de pe pământ a tulit-o mai demult) ne-a părăsit, şi el, definitiv. Cei ce ne hotărăsc viaţa, pe planeta noastră, nu sunt puterile divine, ci oamenii politici puternici şi influenţi, care deţin cheile tezaurului întregii lumi şi al deciziei absolute, care nu pot fi controlaţi de forţa democraţiilor lumii. Astăzi tinerii visători ai societăţilor etice, civilizate nu mai vor să lupte în numele niciunei cauze. Dar, din nenorocire, sunt atât de mulţi crescuţi în cultura bicisnică a răului suprem, atraşi de bani mulţi şi murdari, stimulent magic pentru care aceştia pot deveni criminali la comandă. Cei mari, influenţi şi puternici, dispun de atâţia bani cât să comande modelul de armată privată care-l doresc. Cine li se poate împotrivi? Dacă lui Hitler i-au trebuit ani şi ani să construiască o armată cu care să incendieze Europa, astăzi o corporaţie cu buget cât al UE poate comanda o armată privată, în câteva luni, şi s-o trimită oriunde, în lume, găsind suficienţi soldaţi şi strategi fanatici, din toate seminţiile pământului, dispuşi să moară pentru bani.

Cei ce au săvârşit stupida crimă aeriană, devastând de durere sute de familii din 11 state suverane, fac parte din astfel de armate, alcătuite din soldaţi nelegiuiţi şi nelegaţi prin jurământ de credinţă nici faţă de Ucraina şi nici faţă de Rusia, ci legaţi diabolic doar de banii celui puternic şi celui mai influent. Aceştia sunt noii criminali, în serie şi în uniforme fără însemne statale, pentru care, deocamdată, nu s-a constituit nicio curte penală internaţională. Civilizaţia de debut a mileniului trei nu ştie a se revolta şi mai ales cum.

Aşadar, Planeta Pământ este de vânzare şi negustorii reaşezării raportului de forţe, prin moarte, o pregătesc de confruntare. Cetăţeni obişnuiţi ai lumii trăiesc într-un plin război al terorii, aparent fără cauză precisă, în schimb inutil, înfiorător, înspăimântător, dezgustător şi profund absurd, iar actualii beligeranţi, din nesfârşita euroasie, în goana lor nebună pentru reconfigurarea noilor sfere de influenţă şi a noilor frontiere, vor întrebuinţa aberantele şi ilogicele acţiuni teroriste, de proporţii, fără niciun scrupul, pentru ca să-şi ocupe, cu forţa, noile poziţii în geopolitica mondială.

Această catastrofă aeriană, cât un război, a slobozit, din grajdurile iadului, cu misiunea declarată de a arunca Planeta în haos, pe cei patru călăreţi ai Apocalipsei: Ciuma, Războiul, Foametea şi  Moartea.

Pentru cei trei sute de martiri fără voie nu am decât să rostesc, smerit, creştineasca zicere fatalistă: Odihnească-se în pace!

46 comentarii

oprean ioan 21-07-2014 - 14:05

Nea Stane,
Ti-am spus (si verde in fata) ca esti „urechist” in materie de intelligence.
Asta nu e un „atentat” ci este un ATAC TERORIST.
Noi, in schimb, suntem norocosii martori ai imbecilelor dumitale efuziuni comunistoide (de ex:”Puterea dură a celor puternici s-a pus în mişcare, aceasta realizându-se prin utilizarea forţei, prin ameninţări, sau prin utilizarea pârghiilor economice bazată pe ajutor, asistenţă, mită sau sancţiuni economice. Aplicarea forţei se realizează, acum, prin intimidare, impunere, constrângere şi lovituri brutal) .” C e e asta??? Ai copiat-o din tezele congresului XIV al pcr, sau asa ai gindit mereu?

oprean ioan 21-07-2014 - 17:37

urbos esti scirbos;
primitivule, a fost atac terorist, conform oricarei analize pertinente.
Imbecilule, daca nu a fost atac terorist, spune-ne tu ce a fost.

urbos 21-07-2014 - 18:53

Labagiule, aia e zona de razboi. Deci in cel mai rau caz e crima de razboi. Daca nu a fost facut intentionat, atunci e un accident si primii vinovati sint cei care au permis ca un avion civil sa treaca printr-o zona de conflict unde se trage, unde trec avioane militare etc.
Vrajeli d-astea cu terorismu sa mesteci printre ji danii tai. Una doua, toate javrele, mestecand cacatul americanesc inventat de ji danopatul oligofren GW Bush, o dau cu terorismu. Sictir!

BULA 21-07-2014 - 20:47

Acolo e razboi adevarat, se moare. E normal ca separatistii rusofoni sa traga in tot ce zboara pe deasupra lor, dupa ce au fost facuti ferfelita de aviatia ucrainiana. Ca ucrainienii au inceput sa castige teren dupa ce au folosit masiv aviatia si armamentul greu. Daca avionul ar fi fost doborat de separatisti, atunci in mod sigur nu a fost intentionat. Dar nu e sigur cine si cum a doborat avionul civil. Si ce cauta un avion civil deasupra unei zone de razboi ?

Si sa nu uitam ca teritorii romanesti (nordul Bucovinei, sudul Basarabiei, Insula Serpilor) sunt acum la Ucraina, care nici nu vrea sa discute despre retrocedarea lor. Pentru romani statul ucrainian reprezinta un mare pericol. Sa nu plangem daca Ucraina se pulverizeaza.

UnUL 21-07-2014 - 21:06

Păi să tragă dracului după ciori, nu după avioane de linie!
P.S. Se spune „ferfeniță”, nu „ferfeliță”, puișor; „ferfeliță” e un regionalism de pe la voi.
Ce căuta un avion civil…? Păi pe acolo avea traseul de zbor, tăntălăule !

digital 21-07-2014 - 21:09

UnUL
21-07-2014 at 21:06

hai, zboară și tu cioroiule p-acolo!
iar mătta e ferfeniță!

UnUL 21-07-2014 - 21:41

Iar ești obsedat de mame, degețel, avorton scârbos?

BULA 21-07-2014 - 21:17

Si de ce n-a deviat traseul ca sa nu treaca peste zona periculoasa ? Cine au fost kakanarii, ucrainienii, ca sa se produca o tragedie si sa-i acuze pe rusofoni, sau compania aeriana, ca sa economiseasca combustibil ?

Ionel 21-07-2014 - 21:18

@UnUl: Jurnal de stiri 2020:
In urma declansarii WW3 in urma declaratiilor matrozului din 2014 umanitatea isi revine cu greu dupa moartea a 5 miliarde de oameni. Mandatul de urmarire internationala a ramas in impas dupa refugierea chiorului in Insula Sfanta Elena.

UnUL 21-07-2014 - 21:42

Ionele, nu te amăgi cu iluzia că ai avea măcar un dram de umor!

briel 21-07-2014 - 21:46

Ai dreptate.
Nici o grija, se va afla pana la urma adevarul. Primii interesati sunt europenii. Sa vedem cand va adera Ukraina la UE si cine va flutura veto-ul.

briel 21-07-2014 - 21:47

@Bula

Antibasistul 22-07-2014 - 18:10

Corect, duca-se dracului Ucraina!!!

UnUL 22-07-2014 - 19:14

De ce nu te duci tu?

Antibasistul 23-07-2014 - 16:16

un NUL basistule, pentru ca tu trebuie sa te duci dracului împreuna cu Ucraina ta iubita!!!

jan dinu 23-07-2014 - 16:55

– Bashinel – tu ai un singut tzel
Pe Varan sa-l lingi la koaie
Jucind rolul de potaie !!
JD-USA

Antibasistul 23-07-2014 - 18:29

Jane cretinel tu ai un singur țel
Sa lingi pe Basescu la coaie
Jucind rolul de potaie!!!

שׂפֿבּשׂפֿהּשׁ 21-07-2014 - 15:04

Una dintre ideile pe care d-l Petrescu o arunca in acest editorial este aceea ca statele mici si mijlocii nu au sanse prea mari in fata statelor puternice ale lumii si de aceea au ales sa intre in aliante de conjunctura cu unele state socotite a fi fiind superputeri tocmai pentru a-si intari suveranitatea nationala.

Eu nu prea sunt de acord cu ce spune d-l Stan, ci, din contra, vin si spun ca parerea d-lui este o parere lipsita de veridicitate. Faptul ca statele mici si mijlocii se inscriu in aliante de conjunctura cu statele puternice tine de fapt de modul disperat al acelor state mici si ijlocii de a supravietui pentru ca ele sunt vecine apropiate cu astfel de state. State precum Rusia, sunt state care au in strategia lor tocmai foamea asta de a inghitii state si natiuni si de a le transforma in teritorii curatite etnic si majoritar rusesti, da ? Or, nu acelasi lucru se paote spune despre SUA, spre exemplu. SUA nu si-a manifestat nicidoata pofta de ainghiti Canada sau Mexicul. Nu o sa auzim niciodata SUA sa spuna ca, Mexicul sau Canada sunt tari care le-ar sta mai bine pentru interesul lor sa fac aparte din SUA si sa se topeasca total in SUA. Pe cind China nu a renuntat niciodata la Mongolia, iar Rusia niciodata nu arenuntat si nu va renunta la Ucraina sau Molodva. de-aici trebuie sa pornim discutia, d-le Petrescu, si sa va corectati ideile in sensul ca, dintre cele trei mari puteri, SUA, Rusia, China, NUMAI SUA este o super putere cu moralitate si principii sanatoase, respectind atit ideologic dar si faptul suveranitatea tuturor statelor lumii indiferent cit mici sau cit de mari sunt aceste. celelalte doua sta, China si Rusia se comporta in continuare ca niste lupi, ca niste fiare care cred ca ar trebui sa li se permita orice pe lumea asta.

ancuta 21-07-2014 - 15:53

Stam ca zapacitii si-l citim pe asta!
Deoarece pe asta-l publica ZV.
Cand putem sa ne delectam cu http://adevarul.ro/news/politica/cind-vinovatul-e-nevinovat-1_53ccb9ef0d133766a89cc470/index.html

pathfinder 21-07-2014 - 16:19

O lectura placuta.
Ca de obicei.
Nu ca as fi de acord cu absolut tot ce afirma domnul Petrescu, dar asta-i alta mancare de peste.

urbos 21-07-2014 - 19:18

Chiar acum gavareste pielea poolii Traian Basescu la televizor.
Dementul e cu-cuuu!

Ostafi Florea 21-07-2014 - 19:59

Foarte buna analiza, mia-as permite umil, o corectie. America este in razboi cu Rusia, prin reprezentanti. In rest ma bucur ca exista oameni, care au sufletul la fel de „usor” ca al meu.

Pribeagul 21-07-2014 - 20:06

Noa poftim cit de capabili si de destepti e unii!

* Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu incasa 10.000 de euro lunar ca arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, a castigat anul trecut 10.000 de euro lunar ca arbitrajist la Curtea de Arbitraj Comercial International, unde detinea functia de presedinte, pozitie din care s-a retras in acest an, dupa izbucnirea unui urias scandal de coruptie in care au fost implicati vicepresedinta Curtii, Vanda Vlasov, si tatal acesteia, Mihai Vlasov, fostul presedinte al Camerei de Comert, prins de procurorii DNA in timp ce primea mita pentru a interveni pentru castigarea unor cazuri la Curtea de Arbitraj. Din declaratia de avere a lui Bogdan Olteanu aflam ca acesta a incasat anul trecut 514.874 lei din activitatea de arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International, adica 116.000 de euro, ceea ce inseamna aproape 10.000 de euro lunar. Impresionant venit pentru functia de arbitru la aceasta institutie. Cat salariul guvernatorului Isarescu.

BULA 21-07-2014 - 20:55

Ce te miri asa ? Sunt salarii normale in lumea evreilor.

Tache 22-07-2014 - 17:34

Bogdan Olteanu (n. 29 octombrie 1971, București) este un politician și avocat român de origine evreiască, viceguvernator al BNR, fost deputat de București și fost membru al Partidului Național Liberal. A deținut funcția de președinte al Camerei Deputaților din Parlamentul României între 2006 și 2008. De asemenea, în perioada decembrie 2004-martie 2006, el a fost ministru delegat pentru relația cu Parlamentul în Guvernul Tăriceanu.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_Olteanu

Antibasistul 23-07-2014 - 19:01

Adica daca te naști jiidan pe fruntea ta scrie salariu de 10000 de euro?

PS.
Jane cretinel tu ai un singur țel
Sa lingi pe Basescu la coaie
Jucind rolul de potaie!!!

BULA 21-07-2014 - 20:53

America a incurcat treburile, pentru ca are nevoie de un mare razboi ca sa poata sa stearga uriasa datorie interna (de peste 17 trilioane de dolari), printr-o stabilizare monetara mascata. Rusia era multumita cum era Ucraina inainte, cu o minoritate rusofona importanta (intre 8 si 10 milioane de bucati), prin care putea sa influenteze ce se intampla acolo.

BULA 21-07-2014 - 21:01

Dupa tonul discursurilor tinute de politicienii din NATO, se pregateste opinia publica pentru o mare nasoleala. Miroase a razboi cu Rusia, cu posibila utilizare a armelor nucleare. Scoate-ti banii din banci si puneti-va pe petreceri, ca aveti zilele numarate !

BULA 22-07-2014 - 10:52

Scoateti….

Ma gandeam la pomenile pe care vi le veti face din timpul vietii, ca prin Oltenia.

briel 21-07-2014 - 21:48

Ce-i cu tocana asta ? Vorbeam cu Bula:

Ai dreptate.
Nici o grija, se va afla pana la urma adevarul. Primii interesati sunt europenii. Sa vedem cand va adera Ukraina la UE si cine va flutura veto-ul.

Tache 22-07-2014 - 17:31

La cererea lui UnULica, care se intreba daca am schimbat articolele „Mandrasescu” cu articolele „Vasilescu”, postez urmatoarele:

Cum va evolua „criza Boeing”

Din păcate pentru cei care au comandat operațiunea discreditare a Rusiei prin doborârea avionului malaiezian, rezultatele operațiunii vor fi identice cu rezultatele tentativei de a justifica intervenția militară în Siria cu ajutorul unei înscenări a unui atac cu arme chimice.

Idea operațiunii care a fost în mod clar executată de armata ucraineană și comandată de Washington a fost preluată din lista de scenarii pe care CIA a întocmit-o pentru planul Northwoods care viza executarea unei serii de atentate teroriste în vederea justificării invaziei militare în Cuba. Doborârea unui avion civil se număra printre ideile „geniale” descrise în detaliu în cadrul acestui plan. Din păcate pentru americani și fanii lor, execuția operațiunii a fost execrabilă. Avionul a fost doborât deasupra teritoriului controlat de armata ucraineană, iar armata rusă a înregistrat atât activitatea radarelor militare ucrainene cât și activitatea avioanelor de vânătoare ucrainene. Mai mult, așa-zisele „dovezi” prezentate de serviciile ucrainene s-au dovedit a fi falsuri ordinare: „interceptările teroriștilor” au fost plasate pe youtube într-un fișier media creat cu o zi înainte de prăbușirea avionului, iar în pozele cu „sistemul anti-aer al teroriștilor” se vede clar o pancartă publicitară cu o adresă care există numai într-un oraș controlat de forțele de la Kiev. „Specialiștii” de la SBU-ul ucrainean nici nu au luat în calcul necesitatea „măsluirii” înregistrării convorbirilor dintre piloți și dispecerii de la Dnepropetrovsk care au deviat ruta avionului deasupra zonei de război. În disperare de cauză, înregistrările au fost confiscate și declarate dispărute. Operațiunea a fost executată atât de prost încât nici nu s-a reușit punerea problemei unei intervenții NATO și maximumul care poate fi obținut acum de americani este implementarea unor noi sancțiuni economice din partea Uniunii Europene.

La fel cum s-a mai întâmplat în trecut, „cei nouă prieteni ai Rusiei”, despre care s-a plâns toată presa occidentală, adică Germania, Franța, Italia, Austria, Luxemburg, Slovenia, Bulgaria, Cipru și Grecia vor bloca tentativele de a institui sancțiuni dure împotriva Rusiei. Motivul este banal și a fost explicat pentru agenția Reuters de un diplomat european: „Eu nu văd cum o sinucidere economică colectivă ne-ar ajuta pe noi sau pe ucraineni.” Scurt și la obiect.

Aproape 300 de oameni au murit degeaba. Au murit pentru ca Washington-ul să aibă un pretext de a strangula Rusia din punct de vedere diplomatic și economic. Nu i-a reușit. Probabil că vor urma și alte tentative, la fel de sângeroase, dar la fel de inutile. În câteva luni, Ucraina va fi distrusă total din punct de vedere economic, iar regimul susținut de americani va avea mari șanse să fie „spânzurat” chiar de cetățenii înfometați. Dacă actualul binom ruso-european rezistă, va urma și o procedură rapidă de „reeducare prin muncă” a aliaților americani de pe continent. În același timp, atât alianța BRICS cât și tandemul ruso-chinez vor lucra la subminarea definitivă a ordinii globale unipolare. Viitorul sună bine.

Valentin Mândrăşescu

UnUL 22-07-2014 - 17:52

”Cerere pe naiba”. Rahații mankurți de la Vocea Rusiei sunt trași la șapirograf: artricioele lor plătite și dictate de FSB seamănă până într-atât încât dacă nu te uiți la numele autorului le poți confunda.

Tache 23-07-2014 - 08:02

Bretton Woods în contextul geopoliticii moderne

Cu 70 de ani în urmă, în orașul american Bretton Woods s-a încheiat conferința internațională, care a pus bazele sistemului financiar mondial.

Atunci era încă în toi cel de-al Doilea Război Mondial, însă liderii celor mai importante state au elaborat bazele lumii financiare postbelice.

A fost creat un sistem, care trebuia să asigure refacerea postbelică și dezvoltarea economiei mondiale. Dolarul a fost raportat la prețul aurului (35 de dolari pe uncia de aur), au fost stabilite cursurile de schimb ale monedelor țărilor participante la sistem în dolari, schimbări serioase ale cursurilor de schimb erau permise doar prin deprecieri sau devalorizări. Competențele–cheie pentru asigurarea funcționării bune a acestui sistem erau predate Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Internaționale de Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD).

A început epoca „standardului de aur” și atotputerea totală a dolarului legat de el. Acest fapt a creat condiții pentru transformarea SUA în principalul centru financiar al lumii, iar FMI și BIRD s-au transformat, în esență, într-un instrument geopolitic al Washingtonului. Una din consecințele acestui sistem a devenit consolidarea influenței corporațiilor transnaționale, în care pozițiile-cheie au fost ocupate de cercurile de afaceri americane.

Nu întâmplător, URSS, cu toate că a semnat documentele finale ale conferinței, nu le-a ratificat până la urmă. În plus, URSS a refuzat să adere la activitatea FMI și a BIRD. Moscova a considerat că aceste organizații sunt instrumente ale sclaviei financiare a țărilor și popoarelor.

În anii 1970, „standardul de aur” a fost anulat. Acest lucru a avut loc la inițiativa SUA. Motivul a fost refuzul președintelui american, Richard Nixon, de a efectua în anul 1971, la cererea Franței, schimbul dolarului pe aur. Conform documentelor de la Bretton Woods, asemenea operațiuni erau obligatorii pentru SUA.

Începând din anul 1978, în lume acționează sistemul Jamaica, care se bazează pe principiile convertibilității libere a valutelor și fluctuația permanentă a cursul valutar. Însă, dolarul american păstrează încă pozițiile-cheie în schimburile comerciale mondiale, iar Sistemul Federal de Rezervă al SUA, în ce privește influența sa, s-a transformat într-o mașină de tipărit mondială. După renunțarea la „standardul de aur”, dolarul a încetat să mai fie o valută asigurată și cursul lui este stabilit de emisiile pe scară largă ale Sistemului Federal de Rezervă și dinamica prețurilor la petrol.

Astăzi, tot mai mulți politicieni influenți și oameni de afaceri se declară împotriva puterii „dolarului de hârtie”. Între altele, directorul companiei petroliere franceze Total, Christophe de Margerie, a declarat că nu vede „motivele pentru care pentru petrol trebuie să se plătească tocmai cu dolari”. Pe o poziție similară s-a situat și președintele consiliului de administrație al companiei de energie GDF Suez, Gerard Mestrallet.

Un mijloc eficient pentru a contracara atotputernicia dolarului pot fi noile asociații economico–comerciale regionale, în primul rând la baza organizației BRICS. Acordurile din cadrul BRICS se bazează pe angajamente politice reciproc avantajoase și sunt dezvoltate economic. Acest lucru se distinge de mecanismele elaborate, între altele, în cadrul UE.

Piotr Iskenderov

pathfinder 23-07-2014 - 10:46

Bine, bine…
Dati-i inainte cu BRICS.

Acuma serios…
Bai Tache, in ce valuta-si pastreaza concetatenii tai economiile?
Sa spun io sau recunosti tu, rusnac imputit?

Tache 23-07-2014 - 15:23

Mai tigane, eu nu sunt rus. Faptul ca am apreciat acest articol, pentru ca spune un adevar intr-un mod clar si concis, sa poti pricepe chiar si tu cu toata satra ta, nu face din mine un rus. Eu sunt roman oltean, pentru ca asa m-a facut mama, desi de ceva timp incep sa am regrete.

pathfinder 23-07-2014 - 15:30

Ce faci Tachita?
Iti renegi apartenenta la Rusia?
Sefii tai stiu ce rahat mananci tu acilea?

„Mai tigane”?!?
Ai vrea tu sa fii „tigan” ca mine. 🙂

Ai regrete ca te-a nascut mama oltean?
Ha! Ha! Ha! Ha! Ha!

Tache 23-07-2014 - 15:35

N-am nici sefi !! Nu toti suntem sclavi pe plantatie in lumea asta…..

Mircea 23-07-2014 - 15:36

pathfinder
Observi ceva interesant (ceva comun) la toti iubitorii de rusi, Neacsu, BULA si Tache ?

Tache 23-07-2014 - 15:38

Daca nu esti tigan, desi se vede ca stramosii tai au cazut recent din copac, atunci ai putea fi ucrainian….. Ptiu, ptiu, sa nu te deochi !

pathfinder 23-07-2014 - 15:40

Hmmm,
Au mai multe in comun.

La ce faci referire, mai exact?
1. Ca-s intregi la minte? 😉
2. Ca-s olteni?
3. Ca regreta regimul impuscatului?
4. Altceva?!?

pathfinder 23-07-2014 - 15:41

Taci bai Tache!
Nu vezi ca acu’ vorbesc cu un om serios?

Mircea 23-07-2014 - 15:44

pathfinder
Mai ales la punctul 2.
🙂
Care sa fie explicatia ?

pathfinder 23-07-2014 - 15:54

Pai explicatia e simpla.
As putea sa postez cateva zeci de bancuri cu olteni (punctul 2) care sa confirme punctul 1.
Pe cale de consecinta fiind oameni intregi la minte nu pot decat sa fie iubitori de rusi…

Pe de alta parte:
1. BULA a facut parte din mica nomenclatura comunista. Fiu. Excursii in estul dezvoltat. Amintiri din copilarie. Punctul 1.
2. Neacsu a fost dat afara de americani. Asa a devenit iubaret (sic) de rusi. Stanga-mprejur. 180 de grade.
3. Tache-i rusnac get-beget . Se da oltean pentru ca asta-i „acoperirea” lui. Cam stupida, da’ ce sa-i faci?!?

Mircea 23-07-2014 - 15:56

🙂

- - प्रिंस Parpanghel Carpathian LORD 23-07-2014 - 16:02

Rade Haiti-anu sthrulak , dww
BwllacHe !
pssT: Vezi ca la origini si asta’i
SEFARDIM ; Jacoov BEN DeDeM!
+JONCTIUNEA de la Legiunea 13
GEMMINA !

Tache 24-07-2014 - 00:56

Cele 10 intrebari puse de armata rusa :

1) Autorităţile ucrainene au identificat autorii tragediei instantaneu – rebelii proruşi. Care sunt dovezile ce stau la baza acestor concluzii?

2) Poate Kievul să facă publice detalii privind utilizarea sistemului antiaerian ‘BUK-M1’ în zona operaţiunilor militare din est şi să spună de ce a desfăşurat astfel de baterii în teatrul de operaţiuni dacă insurgenţii nu dispun de avioane?

3) De ce Kievul a tărăgănat formarea comisiei internaţionale şi când va începe aceasta să funcţioneze, mai ales că întreaga comunitate internaţională aşteaptă ancheta?

4) Sunt dispuse forţele armatei ucrainene să prezinte experţilor internaţionali documente privind numărul de rachete din clasa ‘aer-aer’ şi ‘sol-aer’cu care sunt echipate sistemele antiaeriene de rachete din dotarea sa actuală?

5) Vor fi furnizate date privind mijloacele de control (radar, satelit) referitoare la circulaţia avioanelor ucrainene în ziua producerii tragediei?

6) De ce dispecerii ucraineni au permis o deviere a avionului malaezian spre nord, în direcţia operaţiunii antiteroriste desfăşurate de autorităţile de la Kiev în sud-estul ţării?

7) De ce nu a fost complet închis spaţiul aerian în zona de conflict pentru aeronavele civile, mai ales că această zonă nu este acoperită de mijloace de radiolocaţie?

8) Poate Kievul să comenteze informaţiile din reţelele de socializare furnizate de un dispecer spaniol, care lucrează la un turn de control din Ucraina, potrivit căruia aparatul Boeing-777 ar fi fost însoţit de două avioane ucrainene de vânătoare?

9) De ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a început să analizeze discuţiile purtate între turnul de control şi echipajul Boeing-777 şi datele radarelor ucrainene în absenţa unor experţi internaţionali?

10) Va ţine Ucraina cont de ‘învăţămintele’ unei catastrofe similare, din 2001, în care a fost implicat un avion rus de pasageri TU-154, ce a fost doborât de o rachetă ucraineană deasupra Mării Negre? Atunci autorităţile ucrainene au negat până în ultimul moment implicarea forţelor lor aeriene şi numai după ce partea rusă a prezentat probe incontestabile a putut fi stabilit cine este responsabil.

Dupa care armata rusa a mai pus inca 10 intrebari ce pot fi citite aici :

10 more questions Russian military pose to Ukraine, US over MH17 crash

http://rt.com/news/174496-malaysia-crash-russia-questions/

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS