Acasa Revista Presei Revista presei. Blestemul crizei vine din trecut

Revista presei. Blestemul crizei vine din trecut

scris de Ziua Veche
4 afisari

Nouriel Roubini, asa-zisul Dr. Doom, cel care face de cativa ani previziuni catastrofale asupra sortii sistemului economic-financiar global, este citat de Romania libera spunand, in sinteza, cam urmatoarele: deficitele acumulate în anii de boom eco­nomic, aprecierile de faţadă ale monedei, dar şi creş­­terile de salarii cu mult peste productivitate au contribuit serios la agravarea situaţiei României până la stadiul actual.

Deocamdata, este exact ceea ce spun o serie de oameni in aceasta tara si exact inversul a ceea ce spun criticii lui Basescu si Boc. Fara sa vina cu o explicatie macar pe-aproape ca grad de coerenta cu ceea ce spune Roubini.

Toate ca toate, dar nu pot sa accept ideea ca tanti Viorica de la Sahateni, cu 500 de lei pensie, va intra la buget de austeritate. Un pas inainte ar fi daca, asa cum sustine Evenimentul zilei, pensionarii privilegiaţi vor avea parte de tăieri cu 70%.

Iata, de exemplu, sa presupunem ca unui astfel de pensionar, care ia astazi 10.000 de lei, i se lasa 3.000 de lei pensie, ca sa nu-i scada pensia lui tanti Viorica. Vi se pare rezonabil? Mie da.

Un alt argument in favoarea actualei reforme bugetare este ce spune Isarescu, citat de Curierul national: sistemul fiscal e la pamant. El e plin de exceptii, favorizand sustragerea de la impozitare a unor sectoare si categorii importante.

Problema este ca suntem in realitate atat de saraci, incat atunci cand elimini aceste exceptii, facand un act de dreptate sociala cu unii, care se scalda in bani, ii distrugi pe altii, care ajung efectiv lipiti pamantului si vor muri de foame la propriu.

De exemplu, sunt oameni care si-au luat credit de locuinta pe astfel de marje, care acum se evapora. E dureros ce se va petrece cu acesti indivizi. Unde se vor duce? Ce vor face? Cum se vor descurca? Cum vor supravietui?

Despre care sunt masurile la care s-a angajat Guvernul in fata Fondului Monetar International puteti afla din Gandul.

Niste bani ar putea veni de la vanzarea unui pachet de 11% din actiunile Petrom pentru 450 de milioane de euro, explica Ziarul financiar.

România nu este singura ţară din Uniunea Europeană care a fost afectată de criza economică. Despre socul social şi fiscal din programele de austeritate ale Italiei, Spaniei şi Portugaliei scrie Curentul.

Fostul director al cotidianului Adevarul, din vremurile Mineriadei din iunie 1990, Darie Novaceanu, nu regreta absolut nimic. Este ultimul episod din serialul exorcizarii acestui cotidian de fantasmele trecutului nouazecist. Din pacate insa cam tarziu.

Stareapresei.ro 

0 comentariu

caramache 21-11-2010 - 23:28

O intrebare pentru ziuaveche.ro: Roxana Briban a fost data afara de la Opera Nationala din Bucuresti, sau si-a dat demisia de la aceeasi institutie? Nu de alta, dar amandoua informatiile aparute in acest articol se bat cap la cap.

gabriel teodorescu 22-11-2010 - 18:17

Opinii: Drama unei generatii: intr-un univers in ruina valorile nu-si mai gasesc locul firesc
Anuntul cazu ca un traznet printre iubitorii muzicii clasice. La aflarea acestei stiri, mi-au venit in minte cuvintele lui Albert Camus, „sinuciderea ca solutionare a absurdului este o negare a conditiei existentei umane”. Renumitul filozof si dramaturg, abordeaza in modul cel mai profund tema existentei umane. Absurditatea apare atunci cand incercam sa intelegem aceasta lume fara sens in care traim. Este o nevoie umana de intelegere, sau o dorinta de a ne linisti trairile intense? Nu stiu, dar incerc sa inteleg decizile duse pana la exterm a unor oameni.
Cand traim intr-o societate care compara “ridicolul” cu “sublimul”, soarta unor valori pare deja pecetluita. Probabil si in cazul acestei doamne de o noblete desavarsita, recunoscuta in strainatate si marginalizata la noi, avand o soarta comparabila cu cea a lui Sisif a lui Camus, ilustreaza cel mai bine drama unei intelectualitati prost inteleasa de societatea romaneasca. Astfel inutilitatea si insolubilitatea stradaniilor unora, apare prin astfel de gesturi in fata opiniei publice, care sanctioneaza in fel si chip, actul nesabuit – sinucidul. De-a lungul istoriei sinucidul a fost interpretat din puct de vedere etic, atat ca o lasitate in fata vietii, dar si ca un act de curaj si demnitate in a depasi dezonoarea si umilinta. Citand din poetica exprimare a lui matematicianului logicianul Bertrand Artuhur Russell – “ toata devotatiunea, intreaga inspiratie, toate sclipirile de apogeu ale geniului uman, sunt destinate a fi stinse in moarte, iar intregul templu al realizarilor va fi inevitabil ingropat sub daramaturile unui univers in ruina”, ajung la concluzia ca “universul in ruina”, este chiar societatea in care traim unde adevaratele valori, sunt marginalizate sau chiar exculse.

gabriel teodorescu 22-11-2010 - 18:18

Tarziu am inteles mesajul unuia dintre profesorii remarcabili, Th. Ionescu Palas, care in discutii preciza ca “intr-o societate absurda persoanele inadaptate societatii sunt scoase din uz”. Probabil ca si Camus, Roxana Briban, a ajuns sa concluzioneze o existenta fara sens, intr-un univers deplin irational, intrebandu-se: “ De ce nu m-as sinucide?”. Intr-un efort de a concluziona inevitabilul existentialism, probabil ca aceasta mare doamna a scenei de opera, a incercat sa rezolve singura conflictul dintre fiinta umana rationala si lumea irationala in care traia, plasandu-se intr-o situatie fara scapare. Paradigma probabil a persitat in mintea artistei: a accepta absurditatea inseamna a accepta moartea , iar a o refuza inseamna a accepta o viata traita marginalizat. Citind prin presa despre nefericitul eveniment, am constat ca nimeni nu a dorit sa abordaze aceasta tragedie, prin prisma intelegerii gestului nesabuit al fiinte umane. Probabil o revolta interioara a dus-o la extrem pe soprana Roxana Briban. Ca om rational, resping sinuciderea ca si optiune finala, ca forma de solutionare a absurdului, fiind de fapt o infrangere si o negare a conditiei existentei umane. Si totusi este de neinteles gestul extrem la care a apelat, pentru un om creator de cultura, care a existat tocmai prin creatiile sale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult