Acasa Revista Presei Revista presei. Crucea de pe Caraiman va fi reparată pe banii Armatei

Revista presei. Crucea de pe Caraiman va fi reparată pe banii Armatei

scris de Z.V.
15 afisari

Declarațiile prim-ministrului Dacian Cioloș din plenul Camerei Deputaților în legătură cu schimbarea prefecților, reacțiile la afirmațiile ministrului Justiției, Raluca Prună, despre ordonanța de urgență privind interceptările, accidentul rutier din Turcia în urma căruia au murit doi români, iar alți 14 au fost răniți, decesul unui alt tânăr rănit în clubul Colectiv, precum și condamnarea definitivă a fostului deputat Florin Popescu la doi ani închisoare cu executare, dar și anunțul referitor la redeschiderea Arenei Naționale sunt principalele subiecte ale zilei de 15 martie.

cruce caraimanCrucea de pe Caraiman va fi reparată pe banii Armatei. Faimoasa Cruce de pe Caraiman, devenită simbol al Văii Prahovei, a intrat în administrarea Ministerului Apărării Naționale, anunță România Liberă. Printr-un Memorandum aprobat de Guvernul României, monumentul a trecut „din domeniul public al Orașului Bușteni, în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale”, a informat Executivul. Monumentul a fost preluat de Armată întrucât „Consiliul Local nu mai avea bani să-l repare”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Cioloș: Numirea prefecților este de competența exclusivă a Guvernului. Criteriile de desemnare a prefecților reprezintă o problemă administrativă a Guvernului, a declarat astăzi premierul Dacian Cioloș, în plenul Camerei Deputaților, la dezbaterea privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”, scrie Cotidianul. „Vă mărturisesc că, văzând titlul de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dumneavoastră astăzi pentru a participa la dezbaterea propusă. În lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaților nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale”, a afirmat Cioloș la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.

Decizia CCR și OUG privind interceptările au fost publicate în Monitorul Oficial. Decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea prevederii din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de „alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializați din cadrul poliției a fost publicată în Monitorul Oficial, anunță Adevărul. Decizia CCR nr. 51 din 16 februarie privind neconstituționalitatea sintagmei ‘ori de alte organe specializate ale statului’ din textul articolului 142, alineatul 1 din Codul de procedură penală a fost publicată luni seară în Monitorul Oficial.

Victor Ponta: „Drepturile noastre fundamentale nu sunt un lux teoretic”. Fostul premier Victor Ponta a comentat, luni, la Parlament, declarațiile ministrului Justiției despre ordonanța privind interceptările, el susținând că un ministru care spune că drepturile fundamentale ale omului sunt un lux „ori e căzut în cap, ori trebuie să plece”, transmite Bursa. „Mie mi se pare totuși că drepturile fundamentale nu sunt un lux. Așa mi se pare mie. Dacă am greșit, ‘voi urmări cu atenție și preocupare’ de acum încolo”, a declarat Ponta la finalul ședinței grupurilor parlamentare PSD.

Călin Popescu-Tăriceanu cere demisia ministrului Justiției. Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a declarat luni că premierul Dacian Cioloș ar trebui să îi ceară demisia ministrului Justiției, Raluca Prună, în contextul afirmațiilor acesteia privind drepturile omului, relatează România Liberă. „Ce ne spune doamna Prună: discuția pentru drepturile omului este un lux. Sfatul meu este ca domnul prim-ministru Cioloș să o bage pe doamna Prună în ședință mai des. Cel mai bine ar fi să nu mai vorbească, pentru că, de câte ori vorbește, spune numai „, a afirmat Tăriceanu, într-o conferință de presă.

Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul de la Ankara și rămâne angajată în lupta împotriva terorismului. Președintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, un mesaj de condoleanțe în care condamnă cu fermitate atacul terorist care a avut loc duminică în Ankara și precizează că România rămâne angajată în lupta împotriva terorismului, conform Jurnalului Național. „Am primit cu tristețe vestea atentatului care avut loc la Ankara în seara zilei de 13 martie 2016. Vă asigur că România este alături de dumneavoastră și de poporul turc în aceste momente grele și doresc să transmit cele mai sincere condoleanțe familiilor celor care și-au pierdut viața, cât și tot sprijinul pentru autoritățile din Turcia”, afirmă șeful statului în mesaj.

Migrația și defrișările, discutate în CSAT. Fenomenul migrației, dar și măsurile privind defrișările ilegale se vor număra printre temele ședințea CSAT de marți, ora 11, anunță Q Magazine. Tot despre tăierile ilegale va da explicații ministrul Mediului și deputaților, la solicitarea PSD.

Schimb de replici. Tăriceanu: „Gorghiu, activă ca o țață în piață”. PNL: „Cineva să îi spună lui Tăriceanu că apărarea libertății infractorilor nu e liberalism”. Copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a acuzat PNL de lipsă de reacție în privința interceptărilor, afirmând că Alina Gorghiu „pe tot felul de fleacuri că este foarte activă, ca o țață în piață”, dar pe acest subiect nu are niciun punct de vedere, notează Evenimentul Zilei. „În aceste zile m-am uitat foarte atent pe scena politică — cine a intervenit și cum a intervenit, ce poziție a adoptat. De la PNL… nimic”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Legea dării în plată, pe agenda Comisiei juridice. Reprezentanții băncilor și ai BNR au lipsit de la dezbatere. Vicepreședintele Comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, a declarat ieri că legea dării în plată ar putea intra în dezbaterea comisiei abia săptămâna viitoare din cauza unor probleme procedurale, el criticând absența băncilor de la dezbaterea organizată de Comisia juridică, relatează Ziarul Financiar. „Camera Deputaților este cameră decizională, iar Comisia juridică este abilitată pe fond să discute legea dării în plată. Pe procedură, vă spun că săptămâna aceasta nu poate intra pe ordinea de zi a Comisiei juridice, dintr-un motiv foarte simplu, un articol privind cererile de reexaminare ale președintelui României a fost declarat neconstituțional așa cum a fost modificat în Regulamentul Camerei Deputaților”, a declarat vicepreședintele PSD al Comsiei Juridice a Camerei Deputaților Ciprian Nica.

Deputații vor fuma numai pe trei terase ale Palatului Parlamentului. Camera Deputaților se pregătește de intrarea în vigoare a legii antifumat, scrie Curierul Național. Trei terase exterioare se vor transforma în locuri pentru fumat, potrivit secretarului general Niculae Mircovici. „Secretariatul general ne-a spus unde anume vor fi locurile destinate fumatului în clădirea Parlamentului, în zona Camera Deputaților. Au fost identificate trei terase exterioare unde se va realiza acest lucru, una este terasa de la nivelul P, de lângă sala Brătianu, una este terasa exterioară de la etajul 3, iar a treia este terasa exterioară de la etajul 8. Sunt singurele locuri din clădirea Palatului Parlamentului în care vor fi amenajate locuri de fumat”, a explicat Mircovici.

Proiect împotriva legii antifumat cu doar 3 zile înainte de a intra în vigoare. Deputatul neafiliat Daniel Fenechiu a anunțat luni inițierea unui proiect de lege care propune înființarea de asociații ori cluburi de fumători, ce vor amenaja spații închise în care fumatul să fie permis, transmite Evenimentul Zilei. „Am inițiat și voi depune la Parlament un proiect de lege de modificare a legii pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului de tutun. Am hotărât să abordăm cele două mari probleme ale legii antifumat: faptul că spațiul public închis este foarte prost definit și condițiile impuse de lege sunt foarte restrictive”, a spus Fenechiu într-o conferință de presă la Palatul Parlamentului.

Cristianei Anghel i-a căzut un steag în cap la Senat. „Eu am, precum pisica, nouă vieți, nu pățesc nimic”. Propunerea legislativă inițiată de senatoarea ALDE Cristiana Anghel care vizează modificarea Legii nr.269/2009 privind Codul penal prin reglementarea ca infracțiuni a calomniei și insultei și stipularea probei verității a fost respinsă luni în plenul Senatului. Nu fără peripeții, notează Evenimentul Zilei. Pentru că senatoarea era ironizată de colegi, Ilie Năstase a așezat în spatele scaunului ei un steag al României. Când Cristiana Anghel s-a așezat pe scaun, steagul i-a căzut în cap, fără să o rănească.

Ministrul Justiției, despre ordonanța interceptărilor: „Nu am reînființat nicio direcție a Securității. Drepturi aveau și cei de pe bulevardul Voltaire, care au fost împușcați în cap”. După premierul Dacian Cioloș, ministrul Justiției, Raluca Prună, dă explicații pentru ordonanța interceptărilor prin care SRI devine organ de cercetare penală special în cazul punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică în cazuri de siguranță națională și terorism, notează Gândul. Ministrul Justiției, Raluca Prună, prezentă, luni, la bilanțul Parchetului General a declarat referitor la OUG privind interceptările că „toate aceste critici, cum că am reînființat direcția securității sunt complet nefondate”.

Raluca Prună: Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic. Ministrul Justiției, Raluca Prună, precizează că ordonanța adoptată vineri de Executiv privind interceptările nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective, subliniind că SRI nu a primit absolut nicio competență pe care nu o avea, relatează Jurnalul Național. ”Câteva clarificări esențiale, tot pentru formatorii de opinie. 1 — Ordonanțele de urgență sunt acte cu putere de lege. 2 — OUG adoptată vineri nu restrânge drepturi și libertăți, ci tocmai le face efective. Cu o urmărire penală și o combatere a infracționalității slabe, discuția despre drepturi e un lux teoretic. 3 — SRI nu a primit absolut nicio competență pe care nu o avea până la decizia 51/2016 a CCR”, a scris ministrul, luni, pe pagina sa de Facebook.

Asociația Magistraților din România respinge ordonanța de urgență privind interceptările. Asociația Magistraților din România (AMR) respinge ordonanța de urgență privind interceptările, adoptată vineri de Guvern, și solicită sprijinul Avocatului Poporului, care are posibilitatea contestării respectivului act normativ, transmite România Liberă. „Asociația Magistraților din România (AMR) solicită sprijinul tuturor autorităților publice, dar mai ales Avocatului Poporului, autorități care prin lege au posibilitatea contestării recentei ordonanțe de urgență, dar și explicații Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru a cunoaște care au fost motivele neimplicării directe a procurorilor, până în prezent, în efectuarea operațiunilor de interceptare și supraveghere astfel cum a dispus totdeauna legea, precum și considerentele încredințării și acceptării derulării acestor operațiuni de către un serviciu specializat în domeniul informațiilor privitoare la siguranța națională”, se arată într-un comunicat al AMR transmis, luni, presei.

Bogdan Licu: Parchetele din țară lucrează în 400 de dosare cu SRI. Bogdan Licu, primul adjunct al procurorului general, a declarat luni că Parchetele obișnuite din țară, fără DNA și DIICOT, lucrează în prezent în aproximativ 400 de dosare cu SRI, urmând ca punerea în executare a mandatelor de interceptare să fie preluată de Direcția Operațiuni Speciale (DOS) din cadrul Poliției Române, relatează Cotidianul. „Încercăm să funcționăm în parametrii optimi, fără întreruperi în activitatea de urmărire penală. În ceea ce privește ordonanța de urgență, pe noi procurorii ne bucură. Pentru prima dată, Parchetele obișnuite vor avea ofițeri de poliție judiciară”, a precizat Bogdan Licu la prezentarea bilanțului activității Ministerului Public pe 2015.

Zegrean: Dacă am avea o lege a interceptărilor, nu am mai vorbi după imaginație. Președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, susține că nu s-ar mai vorbi „după imaginație”, dacă ar exista o lege a interceptărilor, așa cum există în majoritatea țărilor europene, scrie Cotidianul. „Dacă am avea o lege a interceptărilor, nu am mai vorbi după imaginație, am ști că scrie în lege cum se fac toate astea. Și lucrul acesta ar trebui făcut. Sper că se va face într-o zi și o lege, cum este în majoritatea țărilor europene”, a declarat Zegrean, luni, la RRA.

Procurorul șef al DIICOT, despre interceptări: Dosarele de terorsim nu vor avea de suferit. Procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu a declarat, luni, referitor la OUG privind interceptările, că „dosarele de terorism nu vor avea de suferit”, potrivit Puterea. Acesta a ținut să precizeze că OUG a dat alte atribuții ofițerilor SRI. „Vom face interceptările cu departamentul de operațiuni speciale, ne vom dezvolta propriul corp tehnic de polițiști și vom continua și cu departamentul de operațiuni speciale din cadrul MAI și cu ai noștri”, a completat Daniel Horodniceanu.

Fostul deputat Florin Popescu, „baronul puilor grill”, condamnat definitiv la doi ani închisoare cu executare. Fostul deputat Florin Aurelian Popescu a fost condamnat definitiv luni de Înalta Curte de Casație și Justiție la doi ani închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat că a cerut zeci de tone de pui grill pe care le-a distribuit în scop electoral la alegerile locale din 2012, transmite Libertatea. Un complet de cinci judecători de la instanța supremă a respins apelul declarat de Florin Aurelian Popescu și a menținut decizia de condamnare dată în decembrie 2015.

DNA cere reaudierea lui Becali. DNA cere Curții de Apel București reaudierea lui George Becali în dosarul omului de afaceri Puiu Popoviciu, în condițiile în care omul de afaceri a fost pus sub acuzare pentru mărturie mincinoasă, conform Q Magazine. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 31 martie, urmând ca instanța să decidă dacă îl mai audiază pe George Becali.

Fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu către DNA: Domnilor procurori, audiați-mă! „Au trecut 33 de zile de când DNA, prin procurorul Doru Țuluș, mi-a adus la cunoștință punerea sub învinuire în dosarul Voicu-Păun și 32 zile de la demiterea mea din funcția de președinte ANAF, de către premierul Cioloș, ca urmare a acuzațiilor. 33 de zile de când o carieră publică de peste 20 de ani a fost aruncată la coșul de gunoi, cu o lejeritate periculoasă pentru orice democrație și în disprețul total față de demnitatea umană și față de responsabilitatea profesiei de procuror, parte integrantă a puterii judiciare”, scrie fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu pe siteul sau geludiaconu.com, relatează Q Magazine.

Fosta noră a lui Virgil Măgureanu, acuzații grave la DNA. A denunțat nume mari din România. Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, susține că are informații despre infracțiuni de corupție comise de persoane extrem de importante, printre care Crin Antonescu, Mugur Isărescu, Elan Schwartzenberg, potrivit Libertatea. Fosta soție a fiului lui Virgil Măgureanu s-a prezentat, luni dimineață la DNA, unde a formulat patru denunțuri referitoare la fapte despre care are cunoștință din perioada în care era nora fostului șef al SRI.

Senatorul PSD Șerban Nicolae, evacuat din apartamentul de la RA-APPS. Decizia Tribunalului București. Tribunalul București a decis că senatorul Șerban Nicolae (PSD) trebuie să părăsească apartamentul Regiei Autonome — Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) și să plătească Regiei 25.380 de euro, pentru folosirea locuinței fără titlu în perioada mai — noiembrie 2008, scrie Adevărul. Decizia este definitivă.

Raluca Prună: Deocamdată sunt 16 candidați înscriși pentru postul de procuror general. Procesul este sub control total. Ministrul Justiției, Raluca Prună, a declarat la Institutul Național al Magistraturii că până acum, s-au înscris 16 candidați pentru postul de procuror general, lăsat liber de către Tiberiu Nițu, care a demisionat, transmite Curierul Național. „Deocamdată 16 sunt înscriși. Mai sunt 2 zile, iar suspansul a fost mare”, a declarat ministrul Justiței, Raluca Prună.

Un tânăr rănit la Colectiv a murit la mai bine de patru luni de la tragedie. Bilanțul a ajuns la 64 de decese. Încă o victimă a incendiului din clubul Colectiv a murit, luni, la Spitalul Foreasca din Capitală, numărul persoanelor decedate ridicându-se la 64, anunță Gândul. Radu Sienerth, un tânăr în vârstă de 21 de ani din Petroșani, a murit, luni, la Spitalul Floreasca din Capitală, fiind ultima victimă de la Colectiv internată într-un spital din România. Decesul tânărului a survenit la aproape 5 luni de a tragedia din Colectiv, fiind a 64-a persoană care a murit din cauza leziunilor grave provocate de incendiu.

Doi români au murit și alți 14 au fost răniți într-un accident rutier produs în Turcia. Doi români au murit și alți 14 au fost răniți în urma unui accident rutier care s-a produs în Turcia, informează B1 TV, citând un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, scrie Curierul Național. Cei 16 români se aflau într-un microbuz care se îndrepta spre Antalya, iar accidentul a avut loc între localitățile Manavgat și Akseki.

O bacterie periculoasă a fost descoperită la Spitalul Județean Suceava după ce au murit doi bebeluși. Direcția de Sănătate Publică Suceava a declanșat o anchetă epidemiologică la Spitalul Județean Suceava urmând să stabilească dacă există o legătură între decesul a doi bebeluși și prezența bacteriei Pseudomonas în secțiile de Obstetrică-Ginecologie și Neonatologie, informeazăLibertatea. SJU Suceava a făcut cererea de verificare după ce s-au înregistrat două decese la nou-născuți, din care unul a decedat în spitalul sucevean, iar celălalt la Spitalul clinic de copii „Sf. Maria” din Iași.

Doi copii suspectați de SHU, transferați luni din Teleorman la spitalul „Marie Curie”. Doi bebeluși din județul Teleorman, suspectați că ar avea sindrom hemolitic-uremic (SHU), vor fi transferați luni, la spitalul ‘Marie Curie’, a declarat medicul Mihaela Bălgrădean, potrivit Gândul. Un copil în vârstă de 7 luni din Turnu Măgurele și un alt bebeluș de un an și două luni din Alexandria vor fi transferați luni la spitalul ‘Marie Curie’ din Capitală, cei doi fiind suspectați de sindrom hemolitic—uremic (SHU).

Dr. Bălgrădean: Unul dintre copiii de la Fetești se simte mai bine; carnea se introduce în meniu la 10 luni. Unul dintre cei doi bebeluși din Fetești diagnosticați cu sindrom hemolitic-uremic (SHU) se simte ceva mai bine, a anunțat, luni dimineața, șefa Secției de Nefrologie de la Spitalul „Marie Curie”, dr. Mihaela Bălgrădean, subliniind că nu este recomandată introducerea cărnii în meniul copiilor înaintea vârstei de zece luni, deoarece tubul digestiv nu este suficient de maturizat pentru a procesa un astfel de aliment, conform Jurnalului Național. „Nu era în niciun fel indicată carnea la vârsta de șapte luni și jumătate, pentru că în nicio prescripție de diversificare alimentară nu figurează carnea la această vârstă”, a precizat dr. Mihaela Bălgrădean.

Laptele consumat de elevii din Brașov care au ajuns la spital nu conține enterobacterii. Laptele consumat de elevii școlilor generale nr. 31 din Brașov și nr. 2 din Codlea nu conține enterobacterii, potrivit rezultatelor parțiale ale testelor făcute de Direcția Sanitar Veterinară Brașov, informează Puterea. „Probele de lapte recoltate vineri de la cele două școli generale au fost supuse unui test ultra-rapid, acceptat de Uniunea Europeană, care are o acuratețe de 95% , rezultatul fiind negativ, ceea ce arată că laptele nu conține enterobacterii”, a declarat directorul Direcției Sanitar Veterinare Brașov, dr. Dorin Enache.

Militarii și polițiștii vor avea pensie specială în cuantum de 80% din salariu. Pensiile pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special vor fi calculate în cuantum de 80% din salariu, potrivit unui amendament la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 57/2015, susținut luni în plen de senatorul PSD Viorel Arcaș, scrie Ziarul Financiar. Amendamentul susținut de Arcaș prevede că pensiile se calculează în cuantum de 80% din salariu, în timp ce amendamentul adoptat de Comisia pentru buget prevedea 80% din baza de calcul.

Poliția Română a ordonat furturi pe teritoriul Danemarcei. Reacția IGPR. Un român acționa la îndemnul autorităților române atunci când a furat echipament de la firme daneze, dezvăluie publicația Tidsskrift for Kriminalret, citată de site-ul TheLocal.dk, în ediția de luni, conform Adevărul. Pe de altă parte, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a emis un comunicat de presă în care precizează că, atunci când polițiștii români desfășoară activități operative în alte țări, autoritățile din statul respectiv sunt informate.

Mugur Isărescu, BNR: „Băncile nu au niciun drept să ceară clientului să știe cum funcționează ele”. Băncile trebuie să se adreseze publicului larg într-un limbaj accesibil, pentru că, în prezent, acestea folosesc un limbaj pur tehnic, înțeles de 0,1% din populația țării, a spus, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, în cadrul unui seminar de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român, transmite Bursa. „Băncile trebuie să dea bani grei pe educație financiară, și nu numai în perioade tensionate. Această educație trebuie să se adreseze publicului larg, pentru că băncile nu au niciun drept să ceară clientului să știe cum funcționează o bancă”, a precizat guvernatorul BNR.

Isărescu: Legea privind darea în plată face pilaf Legea obligațiunilor ipotecare și regulamentul de funcționare a acesteia. Legea privind darea în plată face inaplicabilă Legea obligațiunilor ipotecare, adoptată la finalul anului trecut, după ce România a făcut eforturi timp de 25 de ani pentru a îndeplini condițiile necesare ca o astfel de lege să fie funcțională, consideră guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, conform Capital. „În decembrie 2015 a fost adoptată o lege pentru care am fost foarte multă vreme criticați la nivel european ? Legea obligațiunilor ipotecare, sau Legea obligațiunilor acoperite sau garantate cu proprietăți ipotecare. De ce abia după 25 de ani? Pentru că aveam câteva condiționalități de îndeplinit”, a explicat luni Mugur Isărescu, în cadrul unei conferințe dedicată educației financiare organizată de Asociația Română a Băncilor și Institutul Bancar Român.

Programul Prima Casă nu va dispărea ca efect al aplicării Legii dării în plată — inițiator. Programul Prima casă nu va dispărea ca efect al aplicării Legii dării în plată, pentru că nu poate fi anulată garanția statului, a declarat, luni, deputatul Daniel Zamfir, inițiatorul Legii, într-o conferință de specialitate, potrivit Economica.net. „În ce privește Prima casă, mi se pare o intoxicare din partea Băncii Naționale. Programul Prima casă nu va dispărea. Vă spun cu toată convingerea”, a spus Zamfir.

Ghețea: Modul în care se propun anumite legi pentru a fi votate lasă de dorit. Modul în care se propun, în România, anumite legi pentru a fi votate lasă de dorit iar documentele respective au iz populistic sau chiar electoral, a declarat, luni, într-o conferință de specialitate, Radu Grațian Ghețea, președinte CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB), scrie Economica.net. „S-a menționat că avem o economie în creștere, că avem realizări în ceea ce privește creșterea PIB per capita, deci și a nivelului de trai, care începe să se miște spre direcțiile dorite de toată lumea. Avem un sistem bancar sănătos, bine provizionat, bine reglementat și bine supravegheat”, a spus Ghețea.

Ministerul Educației are în plan implementarea noului proiect de educație financiară. Un proiect educațional de tip „school banking” va fi dezvoltat în perioada următoare, cu ajutorul sectorului bancar, inițiativa numindu-se „Ajută un prieten!”, a anunțat, luni, într-o conferință de specialitate, Adrian Curaj, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, transmiteCapital. „Ne gândim la un proiect și cred că vom avea aici sprijinul dumneavoastră (instituțiile din domeniul bancar, n.r.), legat de ‘school banking’. Am discutat cu partenerii internaționali despre acest proiect și ne-am dat seama că nu este atât de simplu”, a subliniat Curaj.

FMI recomandă amânarea măsurilor de relaxare fiscală programate pentru 2017. Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României să amâne măsurile de relaxare fiscală care ar trebui să intre în vigoare în 2017, astfel încât să ajungă la un deficit bugetar de 2% din PIB, conform Ziarului Financiar. „Pentru 2017, misiunea recomandă un deficit de 2% din PIB. Amânarea următoarei reduceri a TVA și a celorlalte facilități prevăzute în Codul Fiscal să intre în vigoare anul viitor ar genera economii de 0,75 puncte din PIB”, arată FMI, în prezentarea concluziilor misiunii la București.

ANEIR: Exporturile sunt în pericol; se cere demisia/demiterea șefului Departamentului de comerț exterior. Asociația Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) acuză dezinteresul conducerii Ministerului Economiei față de situația actuală a exporturilor românești, care în ianuarie 2016 au marcat un recul semnificativ pentru prima dată în ultimii cinci ani, relatează Capital. „De la începutul actualului mandat, ministrul Economiei nu și-a făcut timp să stea de vorbă cu membrii Consiliului de Export (reprezentanți ai sectorului public și privat), iar șeful Departamentului de comerț exterior, care ocupă și funcția de Co-Președinte al respectivului Consiliu, amână de două luni de zile convocarea lui (fapt unic în istoria de aproape 12 ani a Consiliului de Export)”, se afirmă într-un comunicat al ANEIR remis luni presei.

Malta, România și Finlanda au înregistrat în ianuarie cel mai semnificativ declin din UE al producției industriale. Malta, România și Finlanda au înregistrat în ianuarie cel mai semnificativ declin din Uniunea Europeană al producției industriale, comparativ cu luna precedentă, în condițiile în care indicatorul a crescut cu 2,1% în în zona euro și cu 1,7% în UE, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), conform Economica.net. Cele mai mari creșteri ale producției industriale au fost înregistrate în Irlanda (12,7%), Estonia (4,9%), Croația (3,2%) și Germania (2,9%) iar cel mai semnificativ declin a fost raportat în Malta (minus 5%), România (minus 2,3%) și Finlanda (minus 2,1%).

Raluca Țintoiu, APAPR: „Tindem către 2,5 pensionari pentru fiecare angajat”. Pilonul II de pensii are 6,6 milioane de participanți, la ora actuală, și peste 5 miliarde euro în administrare, a declarat, ieri, într-o conferință de specialitate, Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), scrie Bursa. Domnia sa a precizat: „Situația pensiilor este tratată, în acest moment, destul de pompieristic, însă din păcate nivelul de înțelegere, de conștientizare a românilor cu privire la această problemă și cu privire la metodele pe care ei trebuie să le folosească pentru a economisi la pensie este unul destul de limitat. Acest lucru reprezintă o problemă foarte serioasă pentru noi”.

Arena Națională se va redeschide în această săptămână! Primarul interimar al Capitalei a făcut anunțul. Comisia tehnică de la Ministerul Dezvoltării Regionale a decis că membrana acoperișului Arenei Naționale nu prezintă niciun fel de pericol în caz de incendiu iar cel mai mare stadion din România poate fi redeschis, a anunțat pe contul său de Facebook Răzvan Sava, primarul interimar al Bucureștiului, potrivitProSport. „Am primit astăzi agrementul din partea Ministerului Dezvoltării, în baza solicitării pe care am trimis-o, însoțită de expertiza laboratorului din Italia. Este confirmată încadrarea la categoria B de risc la incendiu, ceea ce înseamnă că acum putem intra în legalitate cu Arena Națională.” a scris Răzvan Sava pe Facebook.

Ministerul Dezvoltării confirmă oficial: Noul agrement de la Național Arena a fost avizat. Noul agrement tehnic pentru materialul Duraskin, din care este alcătuit acoperișul Arenei Naționale a fost avizat astăzi de Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Tehnic Permanent pentru Construcții (CTPC), se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării, potrivit Gazetei Sporturilor. „În principiu, odată cu emiterea acestui aviz, se încheie și rolul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, din punct de vedere tehnic, în soluționarea situației pentru Arena Națională”, a declarat Cezar Soare, președinte CTPC.

Victorie lejeră! Halep n-a avut milă de Makarova pe care a învins-o scor 6-2, 6-4. Pe cine întâlnește în turul următor. Simona Halep a câștigat fără prea multe emoții meciul din turul 3 de la Indian Wells cu Ekaterina Makarova, scor 6-2, 6-4, anunță Gazeta Sporturilor. Românca a făcut foarte puține greșeli neforțate și a avut răbdare, obligând-o astfel pe rusoaică să comită multe erori. Simona Halep va juca în turul următor împotriva ocupantei locului 37 în clasamentul WTA, Barboa Strycova.

Condusă pe ultimul drum de sute de oameni. Legenda Iolanda Balaș-Soter a fost înmormântată cu onoruri militare. Fosta noastră mare campioană Iolanda Balaș-Soter a fost înmormântată ieri, cu onoruri militare, la Cimitirul Militar Ghencea 1, transmite Puterea. Ea a fost condusă pe ultimul drum de sute de persoane, printre care rude, foști colegi, oficiali și personalități sportive de prim rang, dar și de oameni obișnuiți, care au ținut să aducă un ultim omagiu dublei campioane olimpice decedată la vârsta de 79 de ani. Decorată cu Ordinul Steaua României în Grad de Mare Ofițer, Iolanda Balaș a fost înmormântată cu ceremonial militar, executat de reprezentanți ai Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul și de fanfara reprezentativă a armatei.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult