Atenția presei internaționale se îndreaptă spre Paris, de unde a sosit anunțul condamnării în justiție a doamnei Marine Le Pen la patru ani de închisoare parțial cu suspendare și interdicția de a candida cinci ani la alegeri pentru deturnare de fonduri publice.
După cum remarcă ironic Le Point, prima reacție de susținere a politicienei franceze nu a venit nici de la președintele partidului, nici de la aliații apropiați. Marine Le Pen a avut ca prim susţinător… Kremlinul. Potrivit Agenţiei France-Presse, autoritățile ruse au deplâns „o încălcare a normelor democratice”. Nu este o surpriză: Kremlinul a văzut întotdeauna în Marine Le Pen o speranță timidă de a se impune durabil în mintea oamenilor din Franța, în special în timpul ultimelor alegeri legislative, când autoritățile ruse sperau că ele vor duce la o politică externă a Franței care să fie favorabilă tezelor putiniste, mai citim în Le Point.
Liderii extremei drepte europene, cunoscuți pentru apropierea lor de formațiunea RN, au reacționat rapid, notează la rândul său Liberation. În timp ce Dmitri Peskov ataca sistemul de justiție francez în cadrul unei conferințe de presă, Viktor Orbán, foarte autoritarul prim-ministru maghiar, recunoscut pentru „respectul” său pentru democrație, stat de drept și control și echilibru în stat, transmitea mesajul: „Je suis Marine!”, notează cotidianul de stânga. Pentru liderul italian al formațiunii Lega, Matteo Salvini, această condamnare reprezintă o „declarație de război” în contextul „impulsurilor beligerante ale lui Macron și Von der Leyen”. „Un film prost pe care îl vedem și în alte țări, precum România”, a scris populistul italian într-o declarație pe rețelele sociale, preluat de Liberation. Aceeași publicație consemnează și reacția liderului partidului spaniol Vox, Santiago Abascal, care a dat asigurări că decizia justiției „nu va reuși să reducă la tăcere vocea poporului francez”. Cât despre Geert Wilders, liderul Partidului pentru Libertate, formațiunea olandeză de extremă dreapta, acesta s-a declarat „șocat” de o decizie „incredibil de dură” împotriva aliatei sale. „Sunt convins că va câștiga recursul și că va deveni președinta Franței”, a scris Wilders pe X.
La finalul zilei, Elon Musk a apărat-o și el pe Marine Le Pen. Pentru miliardarul apropiat lui Trump, este vina „stângii radicale” care „abuzează de sistemul juridic” atunci când „nu poate câștiga prin vot democratic”, transmite agenția italiană ANSA.
O opinie de dincolo de Canalul Mânecii oferă britanicul SPECTATOR, care se întreabă retoric: Mai este Franța o democrație? Temerile editorialistului sunt legate de faptul că intervenția spectaculoasă a sistemului judiciar în alegerile prezidențiale din Franța amenință să îi refuze electoratului opțiunea unei candidate care s-a plasat pe primul loc în toate sondajele de opinie. Le Pen va înainta apel și ar putea ieși chiar mai puternică din această încercare, la fel ca Donald Trump, și el victimă a unui îndelungat război judiciar.
După cum scrie același Spectator, alegerile prezidențiale din Franța, prevăzute pentru 2027, reprezintă în momentul acesta o culme a impredictibilității.
„Europa, între două amenințări” este titlul sub care publicația argentiniană La Nacion analizează prioritățile Europei după șocul Trump 2.0 și intimidarea rusă. De la inteligența artificială la schimbările climatice, de la migrație la drepturile omului, diplomații UE doresc să creeze un contrast clar cu fiecare politică pe care o adoptă aliatul lor istoric. „Conlucrarea cu Statele Unite devine din ce în ce mai dificilă”, spun unii oficiali europeni, încă surprinși de tonul adoptat la Washington, precum mesajele dezvăluite recent cu critici puternice din partea vicepreședintelui și secretarului american al apărării, care au numit blocul celor 27 de națiuni „jalnic”.
Această tensiune a pus blocul în ofensivă și în alertă, cu un plan ambițios de reînarmare, cu o strategie de pregătire pentru criză care ia în considerare posibilitatea unui atac asupra teritoriului său, un atac cibernetic masiv sau sabotarea infrastructurii sale. Dar europenii văd și oportunități în acest moment crucial, cum ar fi obținerea unei autonomii militare mai mari, extinderea rolului lor în geopolitica globală și chiar beneficiul de pe urma oamenilor de știință care părăsesc Statele Unite din cauza măsurilor lui Trump.
„Poate fi garantată pacea prin armament masiv?” se întreabă retoric Der Spiegel. Berlinul, mult timp precaut în privinţa problemele militare, a trecut la o logică de reînarmare forțată. Germania se pregătește să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr, o sumă fără precedent. Alte națiuni europene urmează această dinamică, întărindu-și arsenalele într-un climat de tensiuni tot mai mari cu Moscova. „Producătorii de arme se pregătesc pentru cea mai mare explozie de armament de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”, avertizează „Der Spiegel”. Uniunea Europeană, sfâșiată între nevoia de autoapărare și moștenirea pacifistă de după război, se află la o răscruce istorică. „În spatele acestei tulburări actuale se află o întrebare mult mai fundamentală. Nu contrazic oare toate acestea însăși esența acestei republici europene, angajată de atât de multă vreme în favoarea păcii: să creeze pacea – prin arme?”, se întreabă „Der Spiegel”.
Dincolo de Oceanul Atlantic, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a amintit de inamicul numărul 1 din precedentul său mandat și a amenințat că va bombarda Iranul în lipsa unui acord nuclear. Potrivit Eashington Post, Teheranul refuză să se angajeze în negocieri directe cu Statele Unite şi se consideră supus unor presiuni puternice şi ameninţări militare. „Va fi un bombardament cum nu au mai văzut niciodată”, a avertizat președintele american într-o intrvenție la postul NBC. Rai News notează ca reacție de ultimă oră faptul că liderul religios suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat cu privire la un „răspuns ferm” din partea Iranului în cazul unui atac asupra țării sale. După cum relatează Teheran Times, forțele armate iraniene au pregătit rachete capabile să lovească ținte legate de Statele Unite. „Un număr semnificativ dintre aceste rachete gata de lansare sunt amplasate în instalații subterane împrăștiate în toată țara și concepute pentru a rezista atacurilor aeriene”, notează pe un ton amenințător publicația iraniană./rlambru
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
