Urmărind evoluția războiului din Ucraina, șeful diplomației germane opinează că Rusia nu vrea „negocieri, ci capitularea” Kievului.
După cum reține La Libre Belgique, după ce a sosit la Kiev într-o vizită inopinată, Johann Wadephul l-a acuzat pe președintele rus că încearcă să impună „capitularea” Ucrainei, fără o dorință reală de negocieri. „Deși Ucraina este pregătită pentru negocieri autentice cu Moscova, Putin, în schimb, nu cedează pe niciuneia dintre cerințele sale maximaliste: nu vrea negocieri, ci capitulare”, a declarat Wadephul. Ministrul german a reafirmat sprijinul „neclintit” al țării sale pentru securitatea Ucrainei, în special prin apărare aeriană modernă și „alte arme”, alături de ajutor umanitar și economic. „Libertatea și viitorul Ucrainei sunt cea mai importantă sarcină a politicii noastre externe și de securitate” în Europa, a mai afirmat ministrul. Rusia „mizează pe o slăbire a sprijinului nostru” și „dorește cucerire și supunere, iar aceasta cu orice preț – chiar și cu prețul a sute de mii de vieți în plus”, a declarat Johann Wadephul.
Armata ucraineană susține că a suferit la sfârșit de săptămână cele mai masive atacuri aeriene rusești de la începutul războiului. Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat duminică că Rusia a lansat 477 de drone – multe dintre ele momeli – și 60 de rachete asupra țării în noaptea de sâmbătă spre duminică. „Deși 475 dintre ele au fost doborâte sau distruse”, acest atac a constituit „cel mai masiv atac aerian” de la începutul războiului, în februarie 2022, relatează The Guardian. De fapt, „Rusia și-a intensificat atacurile aeriene împotriva Ucrainei în ultimele săptămâni, lansând sute de drone și rachete aproape în fiecare noapte”, observă CNN. „Aceste atacuri nu sunt doar mai ample și mai frecvente, ci sunt și mai concentrate și executate într-un mod care le face mult mai dificil de respins, deoarece sunt efectuate la altitudini mai mari, în afara razei de acțiune a mitralierelor”. În acest context de „război fără sfârșit și nicio perspectivă de pace”, președintele ucrainean a semnat un decret care lansează procesul de retragere a Ucrainei din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, relatează Corriere della Sera.
Așa numitul „război al taxelor” declanșat de președintele american în relația cu principalii parteneri comerciale ai Statelor Unite, înregistrează noi evoluții. În așteptarea unui acord cu Trump, Canada anulează „taxa digitală” împotriva marilor companii tehnologice americane, titrează publicația italiană La Stampa. „Canada a anunțat abrogarea taxei pe giganții tehnologici în speranța de a ajunge la un acord comercial cu Statele Unite și reluarea negocierilor pe această temă, întrerupte în urmă cu două zile de Donald Trump. Această relaxare a tensiunii dintre Canada și Statele Unite sosește la două zile după ce președintele american a anulat discuțiile, descriind taxa digitală drept o ‘lovitură directă și clară’ pentru Statele Unite”. Taxa de 3% pe veniturile din publicitatea online, platformele de vânzări, rețelele sociale și vânzarea de date cu caracter personal trebuia să intre în vigoare pe 30 iunie și ar fi lovit în mod deosebit greii tehnologiei americane. În special, aceasta viza giganții Google, Apple, Meta (Facebook), Amazon și Microsoft, companii „acuzate că exploatează natura intangibilă a afacerilor lor pentru a evita plata impozitelor”.
Europa este lovită de un val excesiv de căldură, cu temperaturi de peste 40 de grade din Grecia până în Anglia, scrie Il Corriere Della Sera. Portugalia și Grecia sunt în pericol de incendii, în timp ce la Marsilia piscinele publice sunt gratuite. Întreaga Europă este blocată într-un val de căldură cu temperaturi care pot ajunge la 42 de grade. Avertizarea meteo privește întregul continent, din Norvegia până la Franța, unde peste 70 de departamente au emis cod portocaliu. Se așteaptă ca acest val de căldură să dureze cel puțin până la mijlocul săptămânii viitoare. În Italia, 21 de orașe sunt sub cod roșu, Sicilia și Liguria interzicând lucrul în aer liber în cele mai caniculare ore ale zilei. În Spania, oficiul meteorologic de stat a avertizat că în următoarele zile temperaturile ar urma să depășească 42 de grade. În Franța, autoritățile au plasat 84 din cele 95 de departamente ale țării în stare de alertă, temperaturile putând depăși 40 de grade în sud și centru, dar și la Paris. Germanii se uită la hartă și se întreabă dacă temperaturile vor ajunge cu adevărat la 35-38 de grade pretutindeni în ţară, cu excepția Alpilor bavarezi și a câtorva zone din nordul îndepărtat. Pentru o țară în care majoritatea locuințelor nu au aer condiționat, căldura este o problemă diferită față de cea din sud. În Marea Britanie, conform unui raport recent al Met Office, se așteaptă temperaturi de până la 40 de grade, în timp ce nordul se confruntă cu secetă și scăderea nivelului apei în bazinele principale.
Situația socială rămâne tensionată în Serbia, unde „marea mișcare care protestează de opt luni în Serbia împotriva corupției și autoritarismului președintelui Aleksandar Vucic și al guvernelor sale nu se oprește”, scrie La Repubblica. Moscova se teme să-și piardă aliatul, pe Vucic, și spune „Nu, revoluțiilor colorate”. Protestatarii cer alegeri anticipate „pentru ca cetățenii să își poată exprima opinia despre Vucic după aceste opt luni de proteste senzaționale care i-au zdruncinat pentru prima dată puterea”. Totul a început pe 1 noiembrie, când acoperișul de beton al gării centrale din Novi Sad s-a prăbușit, provocând 15 morți. „Confruntându-se cu zidul tăcerii autorităților și cu complicitatea presei, mișcarea studențească a început să iasă în stradă, din ce în ce mai puternică în urma primelor rezultate ale anchetei care au constatat că acoperișul fusese renovat foarte recent, între 2021 și 2024, de către un consorțiu legat de guvernul chinez, unul dintre aliații internaționali ai lui Vucic alături de Rusia lui Vladimir Putin și Ungaria lui Viktor Orbán”. „Puterea lui Vucic este zdruncinată, iar aliatul său rus începe să se îngrijoreze, după ce în ultimele luni a pierdut Siria lui Assad și a văzut umilința Iranului ayatollahilor”, mai comentează La Repubblica.
(Florin Matei/RADOR RADIO ROMÂNIA)
