Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 1 noiembrie

Revista presei internaționale, 1 noiembrie

scris de Z.V.
256 Afisari

Conflictul din Orientul Mijlociu și implicațiile lui domină paginile presei internaționale, substituind problematica războiului din Ucraina după mai mult de un an și jumătate de la izbucnirea acestuia.

Revista preseisei

„Armata israeliană continuă să avanseze în Fâşia Gaza”, iar Hamas continuă să lanseze „foarte multe rachete spre Israel”, informează BBC. „Tancurile israeliene au ajuns lângă oraşele din extremitatea de nord a Fâşiei şi în apropierea cartierelor de nord din Gaza City”, iar „premierul Benjamin Netanyahu a exclus din nou posibilitatea unui armistiţiu până când Hamas nu va fi distrusă”. Euronews reține că Netanyahu a justificat inclusiv religios ofensiva militară: „Apelurile de încetare a focului sunt cereri ca Israelul să se predea Hamasului, să se predea terorismului, să se predea barbariei. Nu se va întâmpla niciodată. Biblia spune că există o vreme pentru pace și o vreme pentru război. Aceasta e vremea războiului”, a declarat el. Ziarul italian La Stampa precizează că „Netanyahu consideră că operațiunea la sol e singura modalitate de a aduce ostaticii acasă. O convingere consolidată și de eliberarea soldatului-femeie Ori Magidish, una dintre cei 239 de ostatici răpiți pe 7 octombrie”.

La Libre Belgique citează Casa Albă, care constată „o înmulțire alarmantă a incidentelor antisemite în școlile și în campusurile universitare americane” după atacul Hamas asupra Israelului. Și Reuters preia avertismentul directorului FBI către Congres, conform căruia „atacul Hamas va inspira cea mai importantă amenințare teroristă la adresa SUA de la ascensiunea ISIS acum aproape un deceniu”, dat fiind și că „organizații teroriste străine au cerut lansarea de atacuri împotriva americanilor și a Occidentului”. Totodată, „ambasadorul israelian la Kiev susţine că manifestările antisemite din Rusia sunt o tendință extrem de periculoasă, deoarece evenimentele de pe aeroportul din Mahacikala nu sunt un incident izolat”, transmite agenția ucraineană Ukrinform. Sub titlul „Războiul global contra evreilor”, The Wall Street Journal apreciază că explozia antisemitismului până și în Vest demonstrează de ce e nevoie ca statul Israel să existe: „Hamas și susținătorii lui din Occident poartă, respectiv justifică, un război împotriva evreilor având drept finalitate genocidul, nu o simplă dispută teritorială. Israelul trebuie să se apere, în calitate de unic cămin sigur al poporului evreu”. Reversul monedei îl regăsim în editorialul cotidianului israelian Haaretz, care îi cere guvernului să „oprească persecutarea cetățenilor arabi ai Israelului”, arătând că „de la începutul războiului cetățenii arabi ai Israelului s-au aflat în ochiul furtunii. Identitatea lor complexă îi face automat suspecți în ochii multor evrei și-i expune manifestărilor rasiste și setei de răzbunare”. Incidente și mai grave contra arabilor semnalează ziarul britanic The Guardian în Cisiordania, unde „violența coloniștilor îi forțează pe palestinieni să-și părăsească satele”. Drept exemplu, toți cei 150 de locuitori ai satului Zanuta, păstori de capre și oi, au decis luni să-și abandoneze așezarea după ce „coloniști înarmați le-au intrat noaptea în case, bătându-i pe adulți, distrugându-le și furându-le bunuri și îngrozindu-i pe copii”. Conform asociației israeliene B’Tselem, după 7 octombrie 858 de palestinieni au fost alungați în acest mod, inclusiv 13 localități abandonate complet.

Săptămânalul german Der Spiegel consideră că războiul pune la încercare întreaga „ordine mondială postbelică”. Conflictul „din Orientul Mijlociu a aprins furia anti-occidentală în multe părți ale lumii. Mulți cred că SUA și Europa aplică un dublu standard Israelului – iar prăpastia tot mai adâncă dintre Vest și Sudul Global amenință ordinea mondială”. EUObserver analizează cazul Europei, constatând că „UE s-a apropiat gradual de Israel după atentatele din 11 septembrie 2001. În parte și datorită atentatelor islamiste din Europa, dar și prin accederea statelor central-europene precum Ungaria și Cehia, care susțin tranșant Israelul”. Dar, „aceeași Europă care condamnă ferm atacurile Rusiei contra civililor din Ucraina condamnă și Hamas când procedează la fel – însă nu Israelul”. Concluzia e că „UE trebuie să devină din nou un mediator onest în Orientul Mijlociu”, revenind la „poziția mai nuanțată” pe care o avea cândva. The New York Times cere încetarea bombardamentelor în Gaza, observând un cerc vicios al violenței: „Îi dăm Israelului bani pentru arme. Apoi le dăm palestinienilor bani pentru a acoperi pagubele produse de acele arme. Și tot continuăm să facem același lucru, repetând același refren, însă violența nu face altceva decât să se agraveze”. Și editorialul britanicului The Financial Times pledează pentru oprirea bombardamentelor, inclusiv pentru că ar fi în interesul Israelului: „Hamas i-a dat o lovitură catastrofală Israelului în 7 octombrie. Israelul trebuie să evite acum să cadă în capcana de a le înlesni militanților – care socotesc fiecare victimă palestiniană drept un martir al cauzei lor – exploatarea situației. Cu cât mai mare e suferința civililor palestinieni, cu atât mai probabil e ca Israelul să piardă sprijinul Occidentului și să înfurie concomitent și mai mult lumile arabă și musulmană”.

În ce privește rădăcinile profunde ale violenței, găsim explicații destul de similare provenite atât de la evrei cât și de la arabi. Site-ul Ynet publică opinia unui universitar israelian, conform căruia „brutalitatea e profund înrădăcinată în etosul societății palestiniene. E întrețesută cu emoții colective și încastrată în credințe religioase fundamentaliste. După fondarea Hamas în 1987, ostilitatea și de-legitimarea [evreilor] au căpătat noi dimensiuni, întrețesute cu extremismul religios. După ce Hamas a preluat controlul asupra Gazei în 2007, legitimarea urii a atins o nouă culme, devenind parte inextricabilă a sistemului de «educație», care se concentrează în special pe îndoctrinarea copiilor, transformându-i în teroriști însetați de sânge”. În ziarul britanic The Telegraph, un imigrant libanez explică dilema societăților musulmane. Acestea au observat că Vestul e mai avansat și au vrut să-l copieze, „dar exista un obstacol: Vestul era creștin și noi eram musulmani. Viața noastră occidentalizată a copiat consumerismul, dar a omis valori precum libertatea și egalitatea. Rezultatul a fost o societate occidentală la exterior, dar înapoiată și tribală la interior. Societățile noastre au produs state asemenea: suverane la exterior, dar eșuate la interior. Eșecul statelor a dus la ascensiunea islamismului, în care islamul ne guvernează nu doar viața spirituală și socială, ci și guvernarea, politica, economia și armata. În islamism Vestul a încetat să mai fie un model demn de urmat și a devenit un cal de bătaie învinovățit pentru propriul nostru eșec”.

Pe frontul ucrainean, anunță agenția de presă RBC citând armata ucraineană, „numărul militarilor ruşi ucişi a depăşit 300.000”. Pe de altă parte, Deutsche Welle transmite că, „deși contraofensiva nu i-a adus Ucrainei rezultatele dorite, mulțumită acesteia și-a îmbunătățit semnificativ pozițiile tactice. Folosind cu pricepere resursele disponibile, Kievul epuizează în mod activ forțele ruse”. În plus, „atacând cu succes nave și arme antiaeriene rusești, Kievul a extins o zonă relativ sigură în Marea Neagră. Drept urmare Rusia are puține opțiuni în afară de a aștepta ca sprijinul occidental pentru Ucraina să slăbească. Dar sunt în creștere șansele ca potențialul rusesc, în special cantitatea de echipamente, să se epuizeze mai rapid”. Pe plan diplomatic, „Ucraina inițiază o discuţie cu Polonia și Comisia Europeană, după ce transportatorii polonezi au ameninţat că vor bloca frontiera”, acuzând o „concurență excesivă”, consemnează tot RBC. UE intenționează să introducă restricții comerciale cu un volum total estimat la 5,3 miliarde de dolari, reprezentând al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, informează Bloomberg. Pe de altă parte și „Moscova intensifică restricțiile pentru companiile străine care doresc să părăsească Rusia”, remarcă ziarul francez La Tribune, precizând că „guvernul impune și noi restricții la vânzarea activelor, extinzând și mai mult lista condițiilor de îndeplinit pentru a părăsi teritoriul”.
Revista americană The Atlantic explică „de ce curtează Vladimir Putin extrema dreaptă din Germania”: „frustrat de reacția robustă a Berlinului la invazia lui din Ucraina, conducătorul rus își caută aliați capabili să perturbe consensul”. Dar cât de onești sunt astfel de aliați e o cu totul altă chestiune, reiese dintr-un articol al publicației ungare Népszava, care arată că preşedintele Consiliului European Charles Michel i-a luat apărarea mult blamatului premier ungar Viktor Orbán, „care e combativ în vorbe, dar cooperant la masa negocierilor”. Și premierul eston Kaja Kallas, de altfel destul de critică la adresa omologului ungar, a făcut o apreciere similară: „În Consiliul European constat în legătură cu Ungaria că liderii spun ceva presei, apoi intră în sală și sunt de acord cu ceilalți. Atât timp cât ei spun lucruri greșite, dar fac lucruri corecte, cred că suntem în ordine”. Portalul european Politico anunță că o forță diplomatică europeană, având un nucleu baltic, vrea să pornească într-o „ofensivă a șarmului” dincolo de Atlantic. „Cum unii republicani au luat în colimator asistența pentru Kiev, diplomații europeni vor să demonstreze că banii pentru Ucraina sunt o afacere bună pentru americani.” Dacă nu-i pot convinge pe politicieni, europenii vor încerca să le convingă electoratul că banii trimiși Ucrainei se întorc de fapt în SUA, sub formă de venituri și locuri de muncă. Demnitari de la Washington au comentat că inițiativa ar fi utilă, dar și că asistența militară pentru Kiev nu e atât de periclitată, fiind susținută de două treimi din electorat. Revista americană Foreign Policy arată în schimb cât de important e conflictul pentru Europa, titrând „Visul ordinii europene de securitate cu participarea Rusiei e mort” și subliniind că „modul în care se va încheia războiul va determina în aceeași măsură nu numai viitorul Ucrainei, ci și al Europei”. „N-ar trebui să ne așteptăm să apară prea curând o înțelegere comună între Vest și Rusia cu privire la securitatea europeană – și cu siguranță nu ca parte a unui acord negociat care ar recompensa fie și parțial Rusia pentru dezmembrarea Ucrainei. E prin urmare necesar să ne imaginăm o viitoare ordine europeană de securitate nu cu participarea Rusiei, ci împotriva ei, menită să descurajeze noi amenințări rusești și să apere democrațiile europene de ambițiile autoritare, revizioniste și imperialiste ale Kremlinului.”

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS