Presa internațională urmărește cu înfrigurare declarațiile Casei Albe privind politica taxelor și undele de șoc provocate pe burse. „Donald Trump tocmai a detonat economia Chinei”, scrie britanicul The Telegraph.
„Președintele american a dat peste cap comerțul global, lăsându-l pe Xi Jinping fără căi de scăpare. El simte acum la buzunar toate ambițiile grandioase pe care și le-a finanțat: modernizarea armatei, Noul Drum al Mătăsii, construcția unui stat polițienesc modern aproape perfect. În plus, prețul supra-dezvoltării sectorului producției pune presiune pe finanțele Beijingului, mai adaugă publicația londoneză. Xi nu-și permite propriile ambiții – și cu atât mai puțin să acopere pe termen mai lung taxele crescute. Taxele lui Trump nu numai că închid la propriu cea mai mare piață a planetei pentru China – SUA îi percep acum taxe de minim 104%, ajungând și la 115% -, dar mai încurajează și alte țări să-și construiască obstacole vamale proprii. Cu alte cuvinte, Trump lichidează globalizarea fix în momentul în care China avea nevoie de ea, conchide The Telegraph.
Cotidianul economic portughez JORNAL ECONÓMICO observă că deciziile lui Trump au aruncat economia globală într-o spirală descendentă. „’Ziua Eliberării’ aclamată de liderul de la Casa Albă a dus la o serie de sesiuni profund negative pe piețele globale, cu accent pe Statele Unite în faza iniţială și pe Europa în special săptămâna aceasta, investitorii digerând impactul negativ pe care barierele la intrarea în SUA impuse unui număr de peste 100 de țări le-ar avea asupra economiei globale. Avertismentele de recesiune – atât în SUA, cât și în economia globală – nu au întârziat să apară. JPMorgan a revizuit rapid probabilitatea unei recesiuni la nivel mondial de la 40%, la 60%, CEO-ul său menţionând probabila creștere a inflației asociată cu această încetinire economică, un scenariu extrem de penalizator, după cum apreciază cotidianul lusitan.
De la economie la securitate, măsurile anunțate de Casa Albă descumpănesc partenerii tradiționali. După ce NBC News a relatat marți că SUA iau în considerare retragerea a până la 10.000 de militari din Europa de Est, responsabili europeni din cadrul NATO au încercat să tempereze graba americanilor, notează Politico, care reamintește că înainte de război, SUA aveau cam 65.000 de militari la baze din Europa, ajungând uneori chiar și la 100.000 după 2022, în urma invaziei Rusiei din Ucraina. În opinia editorialistului de la Politico, responsabilii europeni au acceptat ideea că administrația președintelui Donald Trump va retrage aproape sigur o parte din cele aproximativ 80.000 de trupe americane desfășurate în Europa, inclusiv din unele țări estice, cele mai expuse la amenințarea Rusiei, și acum se concentrează pe atenuarea celui mai grav efect al unei astfel de retrageri. Aliații europeni îi cer Washingtonului să evite șocul unei reduceri bruște a trupelor și să coordoneze cu ei orice plan de reducere a prezenței militare americane pe continent, pentru a evita destabilizarea apărării NATO, mai citim în pubicația europeană, adăugând că orice decizie a Casei Albe de a muta trupe și armament din Europa le-ar putea submina aliaților NATO eforturile intense de a-și mări capacitatea de a descuraja agresiunea rusă.
Wall Street Journal abordează un subiect aparent bulevardier – cearta Musk-Navarro, explicând că prin această luptă reflectă competiția dintre facțiunile coaliției lui Trump.
Elon Musk a declarat că Peter Navarro, consilierul comercial al Casei Albe, e „un idiot autentic” și e „mai prost decât un sac cu cărămizi”. La rându-i, Navarro a declarat la o emisiune TV că Musk, directorul companiei Tesla, nu e un adevărat producător de automobile, ci doar un simplu „asamblator” de piese importate. Cearta în cauză ilustrează competiția dintre facțiunile care-l consiliază pe președintele Trump, subliniază Wall Street Journal. Vorbind în termenii cei mai generali, Musk reprezintă un segment al coaliției lui Trump din 2024 – pe care l-am putea numi MAGA din Silicon Valley – care are convingeri apropiate de libertarianism și care crede că economia americană trebuie să fie eliberată pentru a se putea dezvolta și pentru a domina viitorul, spre beneficiul tuturor americanilor. Facțiunea pledează pentru o fiscalitate și o politică de legiferare care să stimuleze creșterea economică, precum și pentru o imigrație legală robustă care să atragă în SUA cele mai strălucite creiere.
Navarro provine din facțiunea MAGA reprezentată de Steve Bannon, ideologul curentului, care vrea să apere industria americană prin taxe vamale masive, cele pe care Trump le și impune acum.
La Berlin, creștin-democrații de centru-dreapta (CDU), împreună cu aliații lor din Uniunea Creștină Socială din Bavaria (CSU) și social-democrații de centru-stânga (SPD) au ajuns la un acord de coaliție pentru a forma un nou guvern federal în Germania, s-a anunțat miercuri la prânz. Potrivit relatărilor presei germane, preluate de la La Libre Belgique, posturile de ministru de externe și de ministru al economiei sunt de așteptat să revină conservatorilor, în timp ce SPD, condus de cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, va avea miniștrii finanțelor și apărării, cu menţinerea în acest post a popularului ministru Boris Pistorius.
În urma acordului, Friedrich Merz ar putea fi ales de parlamentul german cancelar „la începutul lunii mai”, termen determinat de necesara consultare a membrilor SPD cu privire la acordul de coaliție, potrivit liderului conservator Alexander Dobrindt.
Format la o lună și jumătate de la alegerile legislative, acest nou guvern al celei mai mari economii a Europei va trebui să facă față multor provocări, între criza din sectorul auto, taxele vamale americane și diferendele politice legate de buget, amintește La Libre Belgique.
