Acasa Revista Presei Revista presei internaționale, 10 august 2023

Revista presei internaționale, 10 august 2023

scris de Z.V.
51 Afisari

Având toate datele pentru luna iulie, Observatorul european Copernicus privind schimbările climatice a anunțat oficial că iulie 2023 a fost cea mai călduroasă lună înregistrată pe Pământ, cu valuri de căldură mortale în sud-vestul Statelor Unite și Mexic, Europa și Asia, reține revista americană Time.

Oceanele lumii au fost cu jumătate de grad Celsius mai calde decât în ​​ultimii 30 de ani, Atlanticul de Nord a fost cu 1,05 grade Celsius mai cald decât media de temperatură, iar Antarctica a stabilit minime record pentru gheața de mare, cu 15% sub media normală pentru această perioadă a anului, detaliază Time. În timp ce Europa se confruntă cu incendii de vegetație, regiunile din emisfera sudică sunt sufocate de o căldură extremă în toiul iernii din America de Sud, sfidând normele climatice istorice, titrează El Pais, iar Infobae menționează că Buenos Aires a cunoscut cel mai cald început de august din 1905, cu temperaturi atingând 30 de grade Celsius, față de 15 grade în mod obișnuit, iar în unele zone din Chile, Paraguay și Brazilia termometrele au înregistrat și 40 de grade.
Pe măsură ce contraofensiva ucraineană continuă, Ucraina va primi zeci de tancuri suplimentare Leopard 1, printr-un nou acord european, informează Newsweek, după ce ziarul german Handelsblatt a anunțat că producătorul german de arme Rheinmetall a cumpărat 50 de tancuri Leopard 1, citând surse din industrie. O sursă anonimă din apărare a declarat pentru Reuters că guvernul german plătește pentru 32 de tancuri Leopard 1 care urmează să fie renovate și livrate Ucrainei, ca parte a pachetului de ajutor dezvăluit de Germania luna trecută. Cifrele Ministerului German al Apărării arată că Berlinul a livrat Ucrainei 10 Leopard 1A5, plus 18 Leopard 2A6, într-o inițiativă comună, iar în februarie, la scurt timp după ce a luat această decizie, și Țările de Jos, Germania și Danemarca au anunțat că vor trimite „cel puțin o sută de tancuri de luptă Leopard-1A5 în Ucraina”, amintește Newsweek.
Situația de la granița de est a NATO cu Belarus este tensionată, observă El Mundo. În urma măsurilor suplimentare de securitate adoptate de Lituania, acum guvernul polonez a decis să adauge noi trupe la contingentul de forțe de control al revoltelor și antiterorism pe care îl desfășoară la granița dintre cele două țări, de la criza refugiaților din 2021, când un număr mare de migranți din Orientul Mijlociu și Africa au fost ajutați de Minsk cu zboruri și vize – acțiune pe care Varșovia a considerat-o o formă de război hibrid, explică ziarul spaniol. Consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei au adus și alte îngrijorări, inclusiv prezența mercenarilor grupului Wagner în Belarus, adaugă Euronews. În plus, la începutul acestei săptămâni, Belarusul a început exerciții militare în apropierea graniței sale cu Polonia și Lituania, două elicoptere belaruse zburând recent în spațiul aerian polonez, act numit de Varșovia o provocare deliberată, notează Euronews. Între timp, întâlnindu-se cu înalți oficiali militari, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a detaliat ceea ce a numit „amenințările” la adresa Rusiei, despre care a spus că s-au înmulțit în vest și nord-vest, cel mai recent risc evocat fiind „militarizarea Poloniei, care a devenit principalul instrument al politicii antiruse a Statelor Unite”, în situaţia în care Varşovia a semnat în ultimele luni importante contracte de armamemnt cu Seulul şi cu Washingtonul, citează La Libre Belgique. Amenințările din partea țărilor occidentale la granițele Rusiei necesită un răspuns rapid și adecvat, a declarat ministrul rus al apărării, susținând că „dorința Occidentului de a investi o parte semnificativă a resurselor sale în Ucraina pentru a schimba situația de pe câmpul de luptă creează riscuri serioase de escaladare a conflictului”. Șoigu, un aliat ferm al președintelui rus Vladimir Putin, a susținut, de asemenea, că aderarea Finlandei la NATO și cea în curs a Suediei sunt „un factor serios de destabilizare”, în special prin dublarea graniței dintre Alianța Atlantică și Rusia, reține ziarul belgian.
În timp ce invazia rusă în Ucraina a dezvăluit slăbiciuni semnificative în capacitatea militară a Moscovei, ea a subliniat, de asemenea, aspecte ce necesită atenție privind poziția strategică a NATO, analizează Foreign Policy. Recenta aderare a Finlandei la NATO și așteptata aderare a Suediei au sporit capacitatea Alianței în competențe critice, însă de-a lungul flancului nordic al NATO rămân deficiențe îngrijorătoare, în special în Arctica și în apropierea ei, pe care Rusia le exploatează pentru a câștiga spațiu de manevră în regiune, opinează Foreign Policy și conchide că Statele Unite și aliații lor din NATO trebuie să ia măsuri proactive, începând cu o strategie arctică integrată a NATO, pentru a genera un consens pentru apărarea Nordului Înalt și pentru alocarea de resurse suficiente pentru a face acest lucru în mod eficient.
La Belem, în nordul Braziliei, la Summit-ul Amazoniei, cele opt țări ale Organizației Tratatului de Cooperare Amazoniană (ACTO) au anunțat crearea unei alianțe împotriva defrișărilor, dar fără a stabili un obiectiv concret, anunță Le Parisien. Declarația comună a celor opt țări ACTO, un document în 113 puncte, a stabilit în detaliu etapele cooperării pentru a împiedica această vastă regiune care găzduiește aproximativ 10% din biodiversitatea lumii să ajungă într-un punct fără întoarcere, notează AFP și atenționează că, dacă s-ar ajunge într-un asemenea punct, bazinul Amazonului ar emite mai mult carbon decât a absorbit, ceea ce ar agrava încălzirea globală. Summit-ul Amazoniei a oferit Braziliei prilejul de a unifica discursul regional în negocierile internaționale cărora va trebui să le facă față în viitor și de a-și relua întâietatea în lupta globală împotriva schimbărilor climatice, cu sprijinul vecinilor săi, țara concentrând 62% de pădure tropicală, răspunzând de 75% din suprafața distrusă din biomul amazonian și doborând, în 2022, al cincilea record anual consecutiv de defrișare, cu cea mai mare suprafață tăiată într-un răstimp de 15 ani, analizează O Globo.
Lovitura de stat din Niger a ridicat întrebări politice și geopolitice, considerațiile și preocupările legate de migrație specifice Europei fiind analizate de presa internațională. Multele incertitudini ce decurg din criza nigeriană riscă să complice eforturile Uniunii Europene de a opri fluxul de sosiri de migranți subsaharieni, subliniază Le Temps, iar The Telegraph crede că acest eveniment perturbă planurile UE de a reduce migrația din Africa în Europa, amintind că poziția geografică a acestei țări saheliene fără ieșire la mare o face un punct de tranzit pe drumurile către Libia și Marea Mediterană, atât de mult încât Nigerul este considerat „un bastion” și cel mai sudic punct de control pentru migrația din Africa subsahariană. Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane, ECOWAS, se reunește joi, în capitala Nigeriei, Abuja, pentru a discuta despre lovitura de stat din Niger, pe fondul apariției unor fisuri în unitatea sa, spulberată de sprijinul pentru liderii loviturii de stat acordat de juntele de guvernământ din Mali și Burkina Faso, în timp ce junta militară din Niamey a refuzat să cedeze presiunilor internaționale de a se retrage, scrie The Guardian. Șefii apărării din cadrul ECOWAS au convenit asupra unui posibil plan de acțiune militară, dacă președintele înlăturat nu va fi eliberat și repus în funcție până la termenul limită de duminică, adaugă ziarul britanic. Lovitura de stat, a șaptea în vestul și centrul Africii în trei ani, a zguduit regiunea Sahel, una dintre cele mai sărace din lume, precizează The Guardian. Având în vedere bogățiile sale de uraniu și petrol și rolul său esențial într-un război cu militanții islamiști, Nigerul are o importanță deosebită pentru SUA, Europa, China și Rusia, subliniază The Guardian.

Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult