Incertitudinea provocată de intențiile încă indescifrabile ale noi administrații americane afectează nu numai viața politică din SUA, ci și politica europeană și zone de conflict precum Ucraina și Orientul Mijlociu, reiese din preocupările presei internaționale în acest weekend.
Președintele american Donald Trump spune că se așteaptă ca Elon Musk să găsească fraude și abuzuri de miliarde de dolari la Pentagon în urma unui audit al Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE) pe care îl conduce Musk, informează Fox News. Bugetul Pentagonului se apropie de 1.000 de miliarde (un trilion) de dolari pe an. Musk, un „angajat special” al guvernului, a fost însărcinat de Trump să reducă risipa bugetară. Le Figaro observă că a început deja lupta instituțională, un exemplu fiind acela că un „judecător i-a interzis lui Musk accesul la datele stocate de Trezoreria americană”. E însă doar o „ordonanţă de urgență” provizorie, în vigoare până la o audiere programată pe 14 februarie. Stânga e dispusă totuși, pe alocuri, la cooperare, reiese dintr-un material găzduit de The New York Times, despre „Reinventarea mașinăriei de război americane”. Doi experți militari așteaptă de la Trump o reformă aprofundată a armatei: „Actuala abordare a Pentagonului e bazată pe o mentalitate care funcționa în contextul războaielor din epoca industrială a secolului 20, inclusiv Războiul Rece. Sarcina administrației Trump e să aducă armata în secolul 21. Viitorul războiului și descurajării necesită diversitatea armamentului, flexibilitate și viteză”. Săptămânalul britanic The Economist se întreabă ce caută Musk în sistemul de plăți al SUA, pentru a răspunde tot el succint: „Nimeni nu e sigur, dar mulți sunt îngrijorați”. Dacă Musk susține că luptă cu corupția și risipa, alții acuză că acțiunea ar putea produce pagube chiar și neintenționat. În The Wall Street Journal senatoarea republicană Joni Ernst explică motivele pentru care e necesară desființarea sau măcar reformarea radicală a agenției de ajutor extern USAID. În timp s-a format acolo o birocrație care eludează controlul Congresului, organul suprem în privința deciderii cheltuielilor publice. Până la 50% din fonduri nu sunt justificate adecvat, fiind dirijate către terți pentru a se pierde urma plăților finale. În plus, multe politici sunt prost gândite: încurajarea alternativelor agricole în Afganistan a dus în fapt la dublarea culturilor de mac pentru opiu; 2 milioane de dolari pentru stimularea turismului în Liban, o țară pe care chiar guvernul îi îndeamnă pe americani s-o evite. „Multe alte organizații susținute de USAID fac o muncă minunată. Imaginați-vă cât mai multă muncă bună ar putea fi susținută cu dolarii care ajung în schimb să-i îmbogățească pe teroriști, traficanții de carne vie, oamenii de știință nebuni și cartelurile drogurilor”. Ziarul britanic de stânga The Guardian publică un rechizitoriu dur contra lui Trump, îndemnând la rezistență: „Trump, infractorul condamnat, dovedește cu fiecare zi că e inapt pentru demnitatea pe care o deține în stat. El vrea să distrugă fundamentele democrației americane: separarea puterilor, drepturile civice și electorale, secularismul, libera exprimare și egalitatea în fața legii. El e un pericol pentru pacea, stabilitatea și prosperitatea de pe glob”. Pe acest foc toarnă apă The Washington Post: opoziția ar trebui să-și „păstreze panica pentru mai târziu, când chiar ar putea avea nevoie de ea”. „Deocamdată măsurile lui Trump contra birocrației federale sunt semnificative și merită urmărite cum se desfășoară în instanțe și pe scena politică. Dar nu sunt o criză constituțională și a le prezenta acum ca atare diminuează forța unor asemenea avertismente, în caz că vor fi necesare”. Nici editorialul de sâmbătă din The Financial Times, un îndreptar pentru navigarea corporațiilor prin incertitudinea emanată de la Casa Albă, nu se încheie într-o notă tocmai pesimistă. „Stilul intempestiv al lui Trump și dragostea lui pentru taxe vamale sunt o rețetă pentru volatilitate. Dar în fața perturbării, de la pandemie până la invazia rusă din Ucraina, lanțurile de aprovizionarea au demonstrat o neașteptată agilitate și adaptabilitate. Învingătorii acestei ultime ere vor fi acele companii care vor putea demonstra din nou că pot gândi flexibil”.
„La Madrid extrema dreaptă europeană calcă pe urmele lui Donald Trump”, titrează Le Monde, referindu-se la primul congres al noului grup „Patrioții pentru Europa” din Parlamentul European. Cuprinzând formațiunile lui Viktor Orbán și Marine Le Pen, alături de Liga italiană și Vox din Spania, pe lângă altele, grupul are 86 de europarlamentari, fiind „a treia forță ca mărime la Strasbourg”. „Patrioții vor să recucerească Europa: «Imigranţii şi birocraţii au ajuns la punctul Terminus»”, sintetizează evenimentul cotidianul italian La Stampa. Un cuvânt des repetat a fost „reconquista”, o referință istorică explicată de președintele grupului, Santiago Abascal: „Spania va fi zidul Europei împotriva înaintării islamismului”. Portalul european Politico preia același cuvânt în titlul articolului său, reținând că „liderii de extrema dreaptă ai Europei s-au adunat sâmbătă la Madrid pentru o demonstrație de forță în urma realegerii lui Trump”. Sub sloganul „Facem Europa Măreață din Nou” grupul și-a discutat principalele priorități: „abrogarea unor măsuri ecologiste, lupta cu islamul, ameliorarea birocrației de la Bruxelles, migrația, opoziția față de diversitatea familiilor și genurilor, precum și lupta contra «înlocuirii populației»”.
„Trump face dezvăluiri legate de o convorbire telefonică avută cu Putin”, titrează New York Post, spicuind dintr-un interviu pe care Trump i l-a acordat vineri în exclusivitate. Trump a spus că are un plan concret pentru a opri războiul, iar săptămâna viitoare, cu ocazia Conferinței de Securitate de la München, vicepreședintele Vance se va întâlni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Trump a apreciat că dacă ar fi fost președinte în 2022 războiul „nu ar mai fi izbucnit niciodată”. Spre deosebire de predecesorul lui, „am fost întotdeauna în relații bune cu Putin”, a spus el. Francezul Le Point precizează că „Vance se va întâlni cu Zelenski. Scopul negocierilor e încheierea unui acord de 500 de miliarde de dolari, oferindu-le SUA acces la resursele minerale rare și gazul Ucrainei, în schimbul garanțiilor de securitate, ca parte a unui posibil acord de pace. Zelenski s-a declarat gata să de negocieri cu Putin, «dacă e singura formulă prin care putem aduce pacea»”.
„Hamas eliberează trei ostatici, în timp ce Israelul eliberează 183 de palestinieni” – al cincilea schimb de când a început încetarea focului în Gaza, pe 19 ianuarie, relatează Euronews. Președintele israelian Isaac Herzog a condamnat condițiile în care au apărut cei trei ostatici. „Așa arată o crimă împotriva umanității!”, a declarat el pe X. „Întreaga lume trebuie să privească direct cum Ohad, Or și Eli – care se întorc după 491 de zile de iad, flămânzi, slăbiți și îndurerați – sunt exploatați într-un spectacol cinic și crud de ucigași josnici”, a adăugat el. În urma propunerii lui Trump ca SUA să preia și să reconstruiască Fâșia Gaza au loc discuții diplomatice intense și apar noi propuneri inedite pentru soluționarea conflictului. Vorbind pentru BBC, Herzog a spus că „e timpul pentru noi idei, mai degrabă decât întoarcerea la rutina atacurilor şi a armistițiilor”. „Arabia Saudită şi alte ţări din regiune au criticat comentariile premierului israelian Benjamin Netanyahu, care a sugerat că un stat palestinian poate fi înfiinţat pe teritoriul saudit”, transmite tot BBC. „Arabia Saudită a început în 2020 negocieri pentru o apropiere de Israel, în schimbul unui pact de apărare cu Washingtonul și asistenței americane pentru un program nuclear civil. Dar discuțiile au fost suspendate după începerea războiului din Gaza”, comentează La Libre Belgique. Agenția Reuters anunță că Egiptul va găzdui o conferință arabă de urgență pe 27 februarie pentru a discuta evoluțiile „grave” pentru palestinieni. Totodată, și Trump se va întâlni curând cu conducătorii egiptean și saudit. În plus, scrie Times of Israel, Trump a semnalat că ar prefera mai degrabă o înțelegere cu Iranul decât să-l „bombardeze la nesfârșit”. France 24 publică o analiză în care rezumă dilema statelor arabe: „Planul lui Trump de a muta milioane de palestinieni din Fâșia Gaza în Iordania și Egipt a stârnit o opoziție acerbă în lumea arabă. Dar aceste două țări, puternic dependente de ajutorul militar și economic al SUA, nu pot risca o confruntare prea directă cu președintele american”. Trăgând linie, The Jerusalem Post ne aduce de unde am pornit: la incertitudine. „E propunerea lui Trump privind Gaza o mutare strategică sau o manevră politică?”, se întreabă el. „Talentul lui Trump de a face mutări curajoase și surprinzătoare ar putea sugera începutul unei strategii mai ample pe care încă nu o putem înțelege pe de-a-ntregul. Indiferent dacă e o inițiativă diplomatică mai importantă ori numai o manevră menită a modifica dinamica regională a puterii, viitorul Gazei și al locuitorilor ei va fi profund influențat de consecințele acestei declarații remarcabile”.
(Andrei Suba, RADOR)
