Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 10 iunie 2022

Revista presei internaționale – 10 iunie 2022

scris de Z.V.
42 afisari

Războiul din Ucraina și implicațiile lui globale, alături de unele evoluții politice îngrijorătoare din UE și Regatul Unit, se numără printre subiectele abordate pe larg de presa internațională.
Săptămânalul britanic The Economist consideră că războiul din Ucraina intră într-o fază de stabilizare, devenind unul de uzură. Remarcând că de la mijlocul lui aprilie până la finalul lui mai cuceririle teritoriale nete ale Rusiei echivalează cu suprafața Londrei și a suburbiilor ei, publicația nu crede că vreuna din tabere poate obține vreun „rezultat decisiv” prea curând. Dar, „chiar dacă situația militară locală din Donbas pare favorabilă Rusiei, tendințele generale militare favorizează încă Ucraina – dacă sprijinul Occidentului se va menține”. Două ziare americane care rareori se pun de acord au convenit de data aceasta că actualul conflict marchează sfârșitul unei epoci. Liberalul The New York Times consideră că „actuala ruptură marchează sfârșitul definitiv al unei perioade în care integrarea Rusiei cu Occidentul, oricât de deficientă, părea posibilă – iar antagonismul dintre două superputeri ideologice părea că ține de trecut”. Conservatorul The Wall Street Journal, sub semnătura lui Robert Kaplan, apreciază că: „N-ar trebui să ne așteptăm prea curând la o Rusie post-Putin. Occidentul va trebui să dea dovadă de răbdare și înțelegere. O Rusie post-Putin va continua să reprezinte cea mai mare provocare geopolitică la adresa Europei, astfel că ar trebui să fim prudenți în privința unor soluții facile pentru societatea ori politica rusă”. Editorialul cotidianului The Washington Post rezumă însă cea mai dezbătută și presantă chestiune practică: „Silozurile Ucrainei sunt pline și noua recoltă bate la ușă, dar portul crucial Odesa e minat pentru a împiedica un atac rus, iar Rusia a impus o blocadă în Marea Neagră. Soluții simple nu există, însă securitatea alimentară a milioane de oameni e în joc, iar cauza fundamentală a nenorocirii lor e un singur om, aflat la Kremlin.” Mai exact, „1,6 miliarde de oameni din 94 de ţări sunt afectaţi” de război, conform secretarului general al ONU Antonio Guterres, citat de publicația turcă Milliyet. „Efectele războiului asupra securităţii alimentare, energiei şi finanţelor devin sistemice, violente şi accelerate”, putând lăsa în urmă un haos social şi economic ce va genera un val de foamete şi sărăcie fără precedent, a avertizat el. Și nu e vorba doar de anul acesta: „recolta anului 2023 în Ucraina ar putea fi redusă cu 40% din cauza invaziei ruse, a declarat pentru CNN un responsabil ucrainean. El a precizat că „am pierdut 25% din terenurile arabile” și „aproape 500.000 de tone metrice de grâu au fost furate de Rusia” din teritoriile ocupate. Cotidianul italian Corriere Della Sera e intrigat însă de „misterul stocurilor de cereale ale Chinei, mai mari decât cele ale restului lumii”. Rezervele de cereale din silozurile chinezești „depășesc 140 de megatone”, conducătorii chinezi dând dovadă de „un fler remarcabil: dacă astăzi ar începe să-și vândă excesul, ar obține profituri fenomenale. O vor face? Când? Cum?” Întrebări pentru care articolul nu are însă vreun răspuns. Săptămânalul financiar francez La Tribune atrage atenția că și „Rusia e pe cale să piardă 15 ani de progres economic şi 30 de ani de integrare cu Europa, din cauza sancţiunilor. Printre sectoarele grav afectate e cel auto. Inflaţia e în continuare foarte ridicată, peste 17%, deşi a scăzut uşor comparativ cu aprilie”.
Între timp, Comisia Europeană deliberează cu privire la acceptarea candidaturii Ucrainei pentru aderarea la UE, semnalează La Libre Belgique. Un aviz ar putea fi dat pe 17 iunie. Și candidatura Moldovei e în discuție, în vreme ce a Georgiei e privită mai reticent, din cauza problemelor cu statul de drept și corupţia. Cotidianul britanic The Financial Times găzduiește un articol semnat de jurnalista moldoveană Paula Erizanu, care pledează pentru acceptarea candidaturii Moldovei la UE, cu scopul de a se „contracara tentativele Rusiei de a-i exploata dificultățile economice”. Ea invocă o serie de argumente statistice mulțumită cărora „Moldova arată deja mai europeană decât unele state UE: cu [Maia] Sandu președintă și experta în dezvoltare Natalia Gavrilița premier, e una dintre puținele țări din lume conduse de două femei. Mai mult, 40% din locurile din parlament sunt ocupate de femei, procent mai mare decât în Estonia, Bulgaria, Italia, Ungaria, ba chiar și Germania. În 2022 țara a urcat 43 de poziții în Indicele Libertății Presei, pe locul 40, înaintea Croației, Sloveniei, Italiei și României (dar, uluitor, și înaintea SUA)”. Tot Financial Times remarcă faptul că „Ungaria și Polonia par mai îndepărtate ca oricând din cauza diferendelor fundamentale în privința reacției la agresiunea rusă față de Kiev”. Ceea ce „demonstrează cât de mult s-a schimbat ordinea politică în Europa din cauza invaziei lui Putin, după ani întregi în care Ungaria și Polonia reprezentau pentru executivul UE un duet cârcotaș”. O altă schimbare adusă în UE de război observă săptămânalul german Der Spiegel: „Europa trebuie să învețe să se apere singură. Dar cum?” O posibilă soluție vine de la politologul bulgar Ivan Krîstev: „Europa va coopera mai strâns după război. Însă acea integrare va fi realizată de statele membre. Bruxelles-ul va fi [doar] un furnizor de servicii pentru integrare. Iar atunci un acronim mai potrivit pentru UE va fi UEN, Uniunea Europeană a Națiunilor”.
Peste Canalul Mânecii se adună însă alți nori negri pentru UE. „Rănit de propriul partid și cu funcția în pericol”, premierul britanic Boris Johnson „întinde – iarăși! – mâna spre butonul Brexit”, comentează portalul european Politico. Johnson a finalizat „un proiect legislativ controversat care ar amenda unilateral secțiuni ale acordului de divorț negociat de el cu Bruxelles-ul în 2019”. Proiectul referitor la comerțul dintre Marea Britanie și Irlanda de Nord a fost aprobat de premier în decurs de 48 de ore după ce supraviețuise la limită unei moțiuni de cenzură susținute de 41% din proprii săi parlamentari. Johnson speră deci să-și amelioreze iarăși susținerea internă „printr-un scandal monstru cu UE”. Ziarul spaniol ABC reține că „Johnson a afirmat în Camera Comunelor că «abia» și-a început cariera politică și că «nimeni şi nimic» nu îl va împiedica să-și continue activitatea de prim-ministru”. „Avem un prim-ministru șchiop care conduce un partid divizat într-un regat dezbinat”, i-a replicat însă Ian Blackford, liderul naționaliștilor scoțieni la Westminster. Cotidianul The Guardian, vocea opoziției britanice, se arată pesimist: „Un cabinet inteligent ar complota acum debarcarea lui Johnson. Cel actual nu este nici inteligent, nici curajos.” „Premierul și-a ales miniștri care-i datorează totul și care nu-i ies din cuvânt. Ei au o datorie către țară, dar o ignoră. Dându-i-se de ales între a se schimba și a pierde, Partidul Conservator a ales să piardă.” Nici ziarul conservator The Telegraph nu este prea îngăduitor cu guvernul britanic, titrând în urma unui scandal recent: „Gloatele religioase sunt o amenințare la adresa democrației britanice”. În urma unor proteste de stradă gălăgioase ale fundamentaliștilor musulmani, un lanț de cinematografe a optat să retragă un film în care apare ca personaj și profetul Muhammad, pentru a „asigura siguranța angajaților și clienților noștri”. „Cu alte cuvinte, nu a fost o opțiune – Cineworld a fost intimidat și a acționat de frică”, conchide Telegraph. Observând că divergențele și tensiunile sunt inerente unei democrații diverse, ziarul arată că ceea ce contează cu adevărat este ca „instituțiile publice, parlamentarii și guvernul să reacționeze” la suprimarea dreptului la liberă exprimare. Or nu a existat nici o reacție a autorităților. „Nu putem să luăm coeziunea socială ca dată. Putem și trebuie să ne îmbunătățim apărarea drepturilor democratice care constituie fundația națiunii noastre”, avertizează The Telegraph.

Andrei Suba, RADOR

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult