Revista presei internaţionale – 10 octombrie

”Istoric”, ”catastrofal”, ”o amenințare mortală” sau ”cea mai mare furtună a secolului” sunt doar câteva din etichetele puse de presa internațională uraganului Milton, care afectează coasta de vest a Floridei, unul dintre statele americane cel mai dens populate.

Milioane de oameni, obosiți deja de furtunile precedente, au primit ordin de evacuare sau au fost îndemnați să plece din regiune într-o cursă contra cronometru, scrie USA Today, adăugând că toată această plecare în grabă a dus la autostrăzi blocate, la benzinării rămase fără combustibil și la magazine golite de mărfurile de bază. Crescând într-o singură zi de la nivelul de ”furtună tropicală” la ciclon cu ”grad de periculozitate 5”, coborât ulterior la ”gradul 4”, uraganul Milton vine la doar două săptămâni de la producerea unei alte mari furtuni, care, după ce s-a creat tot în Golful Mexic, a înaintat din zona de coastă sute de kilometri în interiorul teritoriului american, notează Washington Post. După cum relatează cotidianul american, uraganele necesită o „rețetă” complexă pentru a se forma, însă oamenii de știință consideră că recentele niveluri de intensitate au fost generate de creșterea temperaturii oceanelor. Apele din Golful Mexic au stabilit recorduri de temperatură în această vară, iar în ultimele săptămâni această creștere s-a agravat și mai mult, ceea ce a dus la evaporarea unei cantități importante din apa oceanului. Acest fapt a făcut ca furtunile să se dezvolte mai repede și să devină mai puternice, provocând ploi catastrofale, mai scrie Washington Post. 

Dincolo de efectele dezastruoase locale, uraganul Milton a generat și un impact geopolitic. Președintele american Joe Biden și-a amânat vizita în Germania, unde pe data de 12 octombrie urma să aibă loc o întâlnire la nivel înalt între liderii occidentali în sprijinul Ucrainei, anunță New York Times, comentând că această amânare este o lovitură pentru Kiev. Președintele ucrainean și-a exprimat însă speranța că reuniunea va fi reprogramată cât de curând pentru a-și putea prezenta ”în detaliu”  ”planul său de victorie” pe care l-a prezentat deja administrației americane într-o întâlnire la Casa Albă, transmite Associated Press. Aflat în Croația, la o întâlnire cu liderii politici din 12 state balcanice și sud-est europene, Zelenski a afirmat, potrivit Reuters, că vede ”o oportunite” de terminare a războiului în 2025 și a salutat, potrivit Balkan Insight, ”Declarația de la Dubrovnik” prin care întreaga regiune sud-est europeană și-a reafirmat sprijinul față de Ucraina. Între timp, și statele membre ale Uniunii Europene au convenit să acorde un împrumut de 35 de miliarde de euro pentru sprijinirea economiei ucrainene afectate de invazia rusă, urmând ca pentru aceste fonduri să fie folosite drept garanție activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei, anunță Ukrinform. 

Criza ucraineană a fost și motivul unei confruntări în Parlamentul European între șefa Comisiei Europene și premierul ungar. ”Într-un discurs dur rostit în fața Parlamentului European, Von der Leyen a criticat sprijinul manifestat de Orbàn față de Rusia”. ”În cea mai severă mustrare publică de până acum la adresa puternicului lider al Ungariei, Ursula von der Leyen l-a acuzat pe Viktor Orbán de eșecul istoric de a sprijini Ucraina, de gestionarea proastă a economiei și de faptul că, în ciuda pretențiilor sale de suveranitate, a făcut din țara sa „o ușă din spate pentru interferența străină”, înțelegând aici interferența Chinei, notează și The Guardian. Stând la câțiva metri distanță de Orbán, în parlamentul de la Strasbourg, președinta Comisiei Europene a criticat în mod hotărât poziția premierului ungar față de Ucraina, spunând că este în contrast cu cea a luptătorilor maghiari pentru libertate din 1956, care s-au ridicat împotriva opresiunii sovietice, chiar dacă au fost în cele din urmă învinși de Armata Roșie. “Mai sunt încă unii care aruncă vina nu asupra invadatorului, ci asupra celor invadați. Nu asupra felului în care Putin se agață de putere, ci asupra aspirațiilor Ucrainei la libertate”, a declarat președinta Comisiei Europene. “Doresc să îi întreb pe aceștia”, a spus ea uitându-se direct spre Orbàn: “Oare i-ar condamna vreodată pe unguri pentru invazia sovietică din 1956? Sau pe cehi și pe slovaci pentru represaliile sovieticilor din 1968? Sau pe lituanieni pentru represiunea sovietică din 1991?”, a mai întrebat retoric von der Leyen, potrivit Politico. Aceeași publicație redă și riposta lui Orban care s-a declarat “surprins de afirmațiile președintei” Comisiei Europene și a acuzat totodată Executivul de la Bruxelles că a devenit o “armă politică” în loc să se arate neutră și să-și concentreze atenția asupra protecției tratatelor UE. (Carolina Ciulu)