Acordul de pace pentru Gaza, propus de președintele american și acceptat de Israel și Hamas, ar putea începe să producă efecte în scurt timp. Prima fază a planului include un armistițiu și un schimb de prizonieri palestinieni cu ostatici israelieni deținuți de mișcarea islamistă, scrie Le Figaro.
„Armele vor trebui să tacă după semnarea acordului. Armata israeliană a declarat joi că se pregătește să primească ostaticii, dar și să facă față ‘tuturor scenariilor’. Hamas îi va elibera pe toți cei 20 de ostatici în viață (din cei 47 care se află încă în Gaza) imediat, a declarat un oficial Hamas. Aceștia vor fi schimbați pentru aproape 2.000 de deținuți palestinieni: 250 care execută pedepse pe viață și alți 1.700 deținuți de la începutul războiului”. Acordul prevede că schimbul va avea loc în termen de 72 de ore de la semnare. „Donald Trump a declarat că este convins că toți ostaticii, atât vii, cât și morți, se vor ‘întoarce până luni’”. Acordul prevede, de asemenea, „întoarcerea imediată a persoanelor strămutate din sudul Fâșiei Gaza în orașul Gaza și în nord”. Potrivit lui Donald Trump, acordul prevede că Israelul își va retrage treptat trupele „pe linia convenită” în interiorul enclavei. Hamas a cerut într-un comunicat „președintelui Trump și țărilor garante ale acordului să forțeze Israelul să pună în aplicare pe deplin termenele limită ale acordului și să nu-i permită să se eschiveze sau să tergiverseze implementarea a ceea ce a fost convenit”.
Pe lângă aspectele politice și de securitate, o pace în Gaza i-ar putea aduce președintelui american mult râvnitul Premiu Nobel pentru Pace, opinează publicația italiană Il Fatto Quotidiano. La doar câteva ore după anunțul planului pentru Gaza, dreapta italiană reia propunerea de a-i acorda lui Donald Trump Nobelul pentru Pace. „Comentariile au fost stimulate de președintele israelian Isaac Herzog, care, la auzul veștii acordului, și-a exprimat sprijinul pentru acordarea premiului președintelui SUA. Pe frontul italian, viceprim-ministrul și ministrul de Externe, Antonio Tajani, a reiterat propunerea președintelui israelian. Dorința lui Trump de a primi Premiul Nobel pentru Pace ‘părea o glumă acum câteva luni’, dar acum, după acordul din Gaza, și dacă ar fi să atingă obiectivul păcii în Orientul Mijlociu, ‘cu siguranță ar fi îndreptățit să-l primească. Poate fi mai mult, sau mai puțin simpatic, dar își atinge obiectivul’, a adăugat Tajani.
Până la anunțarea câștigătorului, Comitetul Nobel a stabilit joi că Premiul pentru Literatură merge la scriitorul maghiar Laszlo Krasznahorkai „pentru opera sa convingătoare și vizionară care, în mijlocul terorii apocaliptice, reafirmă puterea artei”, a declarat Mats Malm, secretar permanent al Academiei Suedeze, citat de RAI News. László Krasznahorkai „este un mare scriitor epic în tradiția central-europeană, care se extinde de la Kafka la Thomas Bernhard și este caracterizat prin absurdism și exces grotesc. Stilul său este însă mai amplu și privește și spre Est, adoptând un ton mai contemplativ și calibrat”. „Dobândind recunoaștere internațională datorită Premiului Internațional Man Booker din 2015, opera sa s-a remarcat printr-o originalitate stilistică și tematică, fără egal în literatura contemporană. În operele sale, Krasznahorkai creează o lume lipsită de eroi clasici, în care protagoniștii se comportă ca niște marionete, ale căror sfori se împletesc undeva în culise. Sunt oameni profund singuratici și marginalizați care nu încetează să evadeze”, comentează RAI News.
Sub titlul „Tony Blair, din Irak până în Gaza”, ziarul turcesc Turkiye Gazetesi face o analiză a semnificațiilor unei posibile implicări a fostului premier britanic în procesul de pace și de reconstrucție a zonei afectate de război. Planul de pace pentru Gaza în 20 de puncte, prezentat de președintele american, „indică faptul că după război, Gaza se va îndrepta către un model de reconstrucție bazat pe investiții și nu doar pe ajutoare umanitare. Această abordare este aproape identică cu cea a raportului din 2023 al Institutului Tony Blair pentru Schimbare Globală, intitulat „Economii reziliente pentru regiunile post-conflict”. Raportul subliniază faptul că administrațiile post-conflict „trebuie stabilizate prin finanțare internațională și consultanță tehnică”. În cadrul acestui model, „administrațiile locale rămân la un nivel simbolic de reprezentare, în timp ce domenii strategice precum infrastructura, energia, sănătatea și educația sunt conduse de investitori internaționali și echipe de consultanți”. Există însă riscul ca „exercitarea controlului economic și administrativ de către actori internaționali să ducă la limitarea competențelor autorităților locale și ar putea declanșa crize de legitimitate socială”. „Trecutul lui Blair face această imagine și mai frapantă. În timp ce rolul său în războiul din Irak rămâne în centrul dezbaterilor juridice internaționale, aceeași figură este prezentată acum ca ‘arhitect al păcii’ în peisajul palestinian, o repetare ironică a istoriei.
Comisia Europeană examinează acuzații de spionaj la adresa premierului maghiar, scrie La Libre Belgique. Comisia înființează un „grup intern special” pentru a examina în detaliu acuzațiile de spionaj asupra instituțiilor europene comis de Ungaria condusă de Viktor Orbán, a declarat joi un purtător de cuvânt. „Tratăm aceste acuzații foarte în serios, ca întotdeauna, și ne menținem angajamentul de a proteja personalul, informațiile și rețelele Comisiei de colectarea ilegală de informații”, a declarat purtătorul de cuvânt. Acesta a refuzat să detalieze problema, din motive de „securitate operațională”, dar a precizat că „vom înființa un grup intern pentru a examina aceste acuzații”. Ziarul „De Tijd” a relatat joi că prim-ministrul de extremă dreapta al Ungariei s-ar afla în spatele unei operațiuni de spionaj în cadrul instituțiilor UE. Se crede că o rețea de agenți secreți a operat prin intermediul reprezentanței permanente a Ungariei pe lângă UE. Și comisarul european al Ungariei, Olivér Várhelyi, ar fi fost implicat, pe vremea când conducea reprezentanța permanentă.
Aliații NATO “analizează opțiuni pentru un răspuns mai hotărât la acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale Rusiei, inclusiv măsuri militare”, după cum relatează Financial Times. Discuțiile au loc pe fondul unei creșteri a numărului de apariții misterioase de drone în țările europene, ceea ce stârnește temeri privind implicarea Rusiei în războiul hibrid și o îngrijorare reînnoită cu privire la securitatea alianței. Potrivit unor oficiali NATO la curent cu discuțiile, „obiectivul este de a crește costul operațiunilor Moscovei în zona gri și de a consolida descurajarea după seria de incursiuni ale unor drone și aeronave rusești”. Printre măsurile luate în considerare se numără desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei rusești și relaxarea regulilor de intervenție pentru a permite piloților NATO să deschidă focul asupra aeronavelor rusești care încalcă spațiul aerian aliat. Propunerile includ înarmarea dronelor spion care în prezent operează doar cu rol de colectare de informații și relaxarea regulilor de intervenție pentru piloții care patrulează pe flancul estic. O altă măsură aflată în curs de examinare implică desfășurarea de exerciții militare NATO direct de-a lungul granițelor Rusiei.
Florin Matei, RADOR RADIO ROMÂNIA
