Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 11 aprilie

Revista presei internaționale – 11 aprilie

scris de Z.V.
37 afisari

Rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din Franța sunt în atenția presei internaționale. Emmanuel Macron și Marine Le Pen se vor confrunta în cel de-al doilea tur de scrutin, anunță Le Monde.

Revista presei

Financial Times îl sfătuiește pe Macron să pună accent pe planul reformelor, pentru a o învinge pe contracandidata sa de extremă dreapta. Totodată, ziarul britanic constată că niciunul dintre partidele politice care au dat Franței președinți începând din 1958 și până la apariția lui Macron – pe deoparte, centrul-dreapta gaullist, iar pe de alta, socialiștii – nu are șanse să își vadă aleși candidații pe 24 aprilie, dar s-ar putea descurca mai bine la alegerile pentru Adunarea Națională, din luna iunie. Foreign Policy crede că ascensiunea din ultima vreme a doamnei Marine Le Pen ar putea însemna o nouă Revoluție franceză, iar Der Tagesspiegel atenționează că riscul unei victorii a reprezentantei extremei drepte face Uniune Europeană să tremure. Potrivit ziarului berlinez, o asemenea victorie ar amenința unitatea UE și relațiile franco-germane.
În cadrul demersurilor diplomatice de susținere a Ucrainei, înainte de a se întoarce la Bruxelles, după vizita sa la Kiev, unde i-a înmânat, în mod simbolic, chestionarul european de aderare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a oprit la Varșovia, pentru a participa la evenimentul de sprijinire a Ucrainei, intitulat „Stand up for Ukraine”, informează Euronews. Campania vizează strângerea de fonduri pentru ajutorarea refugiaților care fug de război și a ucrainenilor strămutați în interiorul Ucrainei, explică The First News. Între timp, miniștrii de externe din UE discută luni, la Luxemburg, pe marginea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunță Courrier International. Noile sancțiuni sporesc presiunile asupra Rusiei, dar nu au pus capăt afacerilor, dependența Europei de petrolul și de gazele rusești făcând ca pârghiile de plată să rămână deschise, atenționează The Wall Street Journal. Dorinţa de a găsi alternative la gazul rusesc, pentru a reduce „cât mai curând posibil” dependența energetică a Italiei de Moscova, premierul Mario Draghi vizitează Algeria, în cadrul ‘ofensivei diplomatice’ lansate de guvern cu scopul de a consolida acordurile cu ţara nord-africană, de a spori aprovizionarea cu gaze pentru a le înlocui, cel puțin parțial, pe cele de origine rusă, și a evita astfel „finanțarea războiului lui Putin”, notează Rai News. Companiile petroliere au realizat profituri de aproximativ 3 miliarde de euro în Europa, de la începutul războiului din Ucraina, arată un raport publicat de Greenpeace, adus în atenție de EUObserver. Privind la cele trei mari blocuri economice mondiale, constatăm că doar SUA sunt autosuficiente energetic, în timp ce Uniunea Europeană importă 58% din energia pe care o consumă, China importă doar 19% din total, chiar dacă este cel mai mare producător mondial de energie primară, iar din G-20, puține țări se află într-o poziție mai proastă decât cea a Uniunii în ansamblu: Turcia importă 68% din produsele energetice pe care le consumă, Japonia 85% și Coreea de Sud 87%, menționează Jornal Economico.
Într-un interviu pentru The Telegraph, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că actuala consolidare a alianței ar trebui să fie transformată într-o „resetare” fundamentală. NATO, afirmă Stoltenberg pentru ziarul britanic, se află „în mijlocul unei transformări fundamentale”, care va reflecta „consecințele pe termen lung” ale acțiunilor lui Vladimir Putin în Ucraina. „Indiferent de când și cum se va încheia războiul din Ucraina, acesta are deja consecințe pe termen lung pentru securitatea noastră, iar NATO trebuie să se adapteze la această nouă realitate, a subliniat liderul NATO în The Telegraph. Stoltenberg intenționează, de asemenea, să introducă, pentru prima dată, amenințarea tot mai mare din partea Chinei în noul „concept strategic” al NATO, care va fi convenit la summitul din iunie, întrucât ascensiunea Chinei și schimbarea echilibrului global de putere au consecințe directe asupra alianței transatlantice. Beijingul, a subliniat Stoltenberg în The Telegraph, „are al doilea cel mai mare buget de apărare din lume” și investește masiv în „noi capabilități nucleare moderne, rachete cu rază lungă de acțiune, care pot ajunge pe tot teritoriul NATO”, fiind îngrijorător și faptul că Rusia și China lucrează din ce în ce mai strâns împreună.

RADOR – Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult