Taxele vamale ale lui Donald Trump reprezintă subiectul cel mai comentat de presa internațională, pe lângă care izbutesc totuși să se distingă și viitorul Ucrainei, noul guvern german și conflictele Orientului Mijlociu.
„Preţul acţiunilor a crescut joi pe piețele globale ca reacţie la decizia preşedintelui american Donald Trump de a suspenda taxele vamale suplimentare pentru unele ţări, în afară de China. Bursele din Europa şi Asia au înregistrat mari câştiguri şi creşteri, iar UE și-a suspendat intenţia de a aplica măsuri de represalii contra SUA”, ne informează BBC. Și statele au reacționat pozitiv la decizie, „însă persistă multă incertitudine”, adaugă CNN, care mai precizează că taxele impuse acum de SUA Chinei se ridică „la cel puțin 145%”. La Libre Belgique scrie că „mai mulți parlamentari democrați și-au exprimat suspiciunile că președintele SUA ar fi putut manipula piețele în mod ilegal încurajând achiziția de acțiuni chiar înainte de răsturnarea dramatică privind taxele vamale”. În orice caz, pe plan mondial săptămânalul francez Courrier International constată o „relativă ușurare după întorsătura spectaculoasă a lui Trump”, care „a liniștit piețele”, deși mai „rămâne incertitudinea cu privire la obiectivele președintelui”. Italianul Il Fatto Quotidiano rezumă reacția Europei: „Bursele europene cresc brusc; Ursula von der Leyen: «UE e pregătită să negocieze»”. În Brazilia Folha Online titrează pesimist: „Haosul promovat de Trump atrage recesiune și inflație”. „Cea mai mare încercare de a schimba ordinea comercială și geopolitică postbelică e încă departe de a se fi încheiat, dar provoacă deja consecinţe tectonice asupra pieței financiare, producând riscuri de creștere a inflației și de recesiune globală.” The Washington Post remarcă în editorialul său că „Trump a ezitat primul”, oferind și trei explicații: „piețele obligațiunilor i-au forțat mâna”; „a realizat că SUA mai au nevoie și de aliați împotriva Chinei”; „nu a reușit să construiască mai întâi un consens politic privind transformarea economiei americane”. The Financial Times insistă mai mult pe prima variantă, într-o analiză intitulată „Piețele 1, Trump 0”. „Știm acum că piața îl are pe Trump în lesă și mai avem și o estimare inițială a lungimii acesteia.”
Portalul european Politico anunță că principalii aliați ai Ucrainei, în frunte cu Franța și Regatul Unit, s-au întâlnit la sediul NATO din Bruxelles pentru a discuta forma și mandatul viitoarei forțe occidentale de pace din Ucraina. SUA nu participă la această reuniune a „coaliției voluntarilor” din care fac parte pe lângă europeni și Canada și Australia, dar vor participa în schimb vineri la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, un format creat de America pentru organizarea ajutorului militar pentru Kiev. Agenția Reuters reține că esența problemei din perspectiva Europei o constituie implicarea Americii: fie o participare măcar simbolică la forța de pace, fie garanția că va interveni dacă aceasta ar fi atacată. Numai că „Trump a refuzat până acum să ofere astfel de asigurări”. The New York Times relatează că „după ce China a dezmințit faptul că mulți cetățeni ai ei ar fi implicați în război, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că peste 150 de chinezi luptă pe teritoriul Ucrainei în sprijinul Rusiei”. „Prezența unor militari chinezi pe frontul din Ucraina nu a fost semnalată în presa chineză de stat, dar pe rețelele sociale din China au apărut informații, neverificate, legate de mercenari care ar lupta în Ucraina.” Cotidianul britanic The Telegraph evidențiază caracterul „realmente revoltător” al războiului purtat de Rusia, care „de 18 luni folosește arme chimice la scară industrială în Ucraina, fiindcă altfel nu poate realiza nici un fel de avans”. Armele chimice sunt interzise de o convenție din 1996, printre ai cărei semnatari se numără și Rusia. Din păcate însă, lumea „închide ochii” la acest aspect, tot așa cum „s-a evaporat cândva și «linia roșie» a lui Obama în Siria”.
Ziarul francez L’Express trece în revistă principalele prevederi ale acordului de coaliție guvernamentală prezentat miercuri la Berlin de CDU, aliatul său bavarez CSU și SPD. Viitorul cancelar Friedrich Merz a anunțat că se va înăspri politica de imigrație, că intenționează să mărească semnificativ cheltuielile militare, investiții masive regionale, pentru modernizarea infrastructurii și revigorarea economiei. „Presiunea exercitată e mare pentru principala putere a Europei, care se confruntă cu situații de urgență rar întâlnite de la reunificare: economia în recesiune de doi ani, partidul de extrema dreaptă în ascensiune și necesitatea întăririi apărării europene în fața dezangajării americane”, conchide L’Express. The Guardian se bucură că „Germania are în sfârșit un guvern nou”, dar constată că acesta își va începe activitatea „direct în condiții de criză”. Cu țara cuprinsă de recesiune și înfruntând pericole și din partea SUA și a Rusiei, „ar fi greu de imaginat un moment mai incomod pentru a prelua puterea”. Săptămânalul britanic The Economist se simte deopotrivă „liniștit” și „dezamăgit” de programul noului guvern, care a diluat o serie de promisiuni electorale mai îndrăznețe. Acordul de coaliție, „o namilă de 146 de pagini, centrist, banal, nu prea conține surprize”. „Probabil că cel mai ambițios angajament e literalmente o misiune selenară: guvernul vrea să vadă un astronaut german inclus într-o misiune pe Lună.”
„Ce știe publicul cu adevărat despre luptele din Gaza?”, se întreabă publicația israeliană Ynet News după ce s-a aflat recent că „la șapte luni după ce armata (IDF) anunțase că a «înfrânt» brigada Hamas din Rafah, tot ea admite acum că gruparea teroristă încă e activă acolo; și acum se mai dovedește și că Hamas încă își folosește cam 75% din tuneluri”. „Orice neconcordanță dintre cuvinte și realitate erodează încrederea publică în IDF.” Revista americană Foreign Policy consideră că războiul actual din Gaza e diferit de cel pornit de Hamas pe 7 octombrie 2023. Acela s-a încheiat în ianuarie, iar în martie a început un altul. Dacă primul a fost un război „popular”, al doilea e „politic și ideologic”, premierul Netanyahu urmărind să distragă atenția de la procesul lui penal și să-și mențină aliații de extrema dreaptă în coaliția de guvernare. Aliați care prin intermediul războiului doresc să-și „realizeze visul de a re-coloniza Fâșia Gaza”, din care Israelul s-a retras complet în 2005. Le Nouvel Observateur consemnează că Emmanuel Macron a anunțat miercuri că Franța ar putea recunoaște un stat palestinian în iunie, fapt care ar trebui să conducă și la recunoașterea Israelului de către o serie de țări arabe. O perspectivă deocamdată neagreată de Israel, având în vedere ce au făcut palestinienii când li s-a lăsat două decenii pe mână Gaza. Același lucru e evidențiat și de un reportaj realizat în Jenin, Cisiordania, fieful Jihadului Islamic, despre „monstruoasa îndoctrinare” a copiilor, relatează The Jerusalem Post. Întrebați aleatoriu pe stradă ce ar dori să se facă atunci când vor fi mari, mai mulți băieți în jur de 10 ani au răspuns că vor să devină „martiri” pentru a ajunge în paradis, fiind perfect împăcați cu ideea că vor muri înainte să apuce 25 de ani. Un alt exemplu despre cum funcționează un stat lăsat pe mâna aceleiași ideologii ne oferă BBC: „poliţia moralităţii a talibanilor din Afganistan a arestat bărbaţi şi pe bărbierii acestora pentru că nu erau tunşi conform normelor. Se pare că nici un colţişor al vieţii de zi cu zi nu a rămas neafectat de regulile impuse de ministerul taliban al moravurilor şi virtuţilor. Lungimea greşită a părului şi a bărbii se consideră infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea. Neparticiparea la rugăciunile de la moschee e de asemenea infracţiune şi e pedepsită prin lege. Femeile, cărora deja li s-a interzis accesul la muncă şi educaţie, nu mai au voie acum nici să vorbească în public şi sunt obligate să-şi acopere feţele”./asuba
(Andrei Suba, RADOR)
