Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 11 ianuarie

Revista presei internaţionale – 11 ianuarie

scris de Z.V.
18 afisari

A început o săptămână-cheie pentru securitatea Europei, cu întâlniri cruciale pentru evoluția relațiilor dintre Statele Unite și Rusia, ca și pentru coexistența țărilor europene cu puternicul lor vecin de la est, scrie Huffington Post.

Revista presei

La Geneva s-au întâlnit reprezentanții Statelor Unite și Rusiei, în așa-numitul dialog strategic, pentru a iniția negocierea care ar trebui să marcheze relațiile lor de securitate în următorii ani, notează Huffington Post. Va urma miercuri, la Bruxelles, o ședință extraordinară a Consiliului NATO-Rusia, și joi, la Viena, ședința Consiliului Permanent al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), singura instituție care include toate părțile implicate, detaliază Huffington Post. La Geneva, Statele Unite au fost ferme în a respinge propunerile de securitate „fără şanse de succes” ale Rusiei și Washingtonul a subliniat că nu va permite nimănui să conteste politica „uşilor deschise” a NATO, precizează USA Today. La rândul său, Rusia nu se așteaptă ca Occidentul să dea dovadă de flexibilitate în ceea ce privește propunerile sale privind garanțiile de securitate, subliniază Ria Novosti. Însă negociatorii americani speră să poată discuta anumite probleme cu Rusia în spatele ușilor închise, stârnind în același timp îngrijorarea unor aliați că Washingtonul ar trata direct cu Moscova fără a-și informa partenerii, relatează Le Figaro. În fața lui Vladimir Putin, diplomația americană se confruntă cu o dilemă între fermitate și acomodare și, crede ziarul francez, între riscul unei escalade militare cu consecințe dezastruoase și cel al unei retrageri diplomatice care ar discredita NATO și garanțiile de securitate americane, Washingtonul are un spațiu limitat de manevră, iar președintele Joe Biden, care a exclus desfășurarea forțelor americane în Ucraina, i-a promis lui Vladimir Putin sancțiuni excepțional de dure dacă se va lansa într-o aventură militară.
În paralel, apelul privind oprirea procesului de primire de noi membri, adresat de președintele rus Alianței Nord-Atlantice, şi politica promovată de Rusia faţă de Ucraina au apropiat foarte mult Finlanda şi Suedia de aderarea la NATO, consemnează Hurriyet. Premierul Suediei, Magdalena Andersson, a discutat cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, despre aprofundarea parteneriatului dintre Suedia şi NATO, iar președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a lăsat uşa deschisă posibilităţii de aderare a țării sale la Alianţa Nord-Atlantică, precizează ziarul turc.
Kazahstanul revine la normalitate, în timp ce președintele său promite că trupele ruseşti se vor retrage în curând, anunță La Libre Belgique. Tulburările din Kazahstan prezintă riscuri, dar ar putea întări Rusia în disputa din Ucraina, opinează Folha din Brazilia. Kazahstanul, cunoscut drept țara care găzduiește baza spațială rusească de la Baikonur, un pol de validare al bitcoin-ului, un mare exportator de hidrocarburi și de uraniu și patrie a personajul satiric Borat, face parte din așa-numita periferie ex-sovietică, pe care liderul rus dorește să o refacă drept zonă de influență, pentru a-şi asigura spațiu strategic împotriva inamicilor, explică Folha. Kazahstanul face parte din toate structurile supranaționale create de Rusia post-sovietică: Comunitatea Statelor Independente (CSI), Uniunea Economică Eurasiatică (EEU) și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), amintește El Siglo de Torreon și menționează că, și pentru China, Kazahstanul este relevant, întrucât se află în cadrul marelui său proiect geoeconomic, Noul Drum al Mătăsii, cu care intenționează să se consolideze ca putere globală. În calitate de partener strategic permanent al Kazahstanului, China este dispusă să sprijine ferm această țară în menținerea stabilității și în oprirea violenței, în acest moment critic privind viitorul său, notează Xinhua. China dorește să intensifice cooperarea cu Kazahstanul în aplicarea legii și menținerea securității, să stimuleze cooperarea bilaterală în domeniul anti-interferențe, să protejeze securitatea sistemelor politice și a guvernelor celor două țări, să prevină și să se opună oricărei încercări de „revoluție colorată”, scrie Xinhua.
Și Orientul Mijlociu se confruntă cu provocări, relansarea acordului nuclear cu Iranul fiind cheia stabilizării regiunii, opinează Financial Times, care avertizează că alternativa ar putea fi o intensificare a războaielor prin intermediari, din Levant până în Golf, sau, în cel mai rău caz, un război care să răbufnească incontrolabil în mare parte din Orientul Mijlociu. Mai este un drum lung de parcurs până la atingerea obiectivului fostului președinte Barack Obama, urmărit acum de președintele Joe Biden, ca principalele puteri din Orientul Mijlociu să învețe să împartă regiunea, continuă Financial Times și atenționează că, dacă nu vor putea ajunge la destindere, radicalii sunniți le vor exploata eșecul, îngropând speranțele aduse de revoltele arabe din 2011.

RADOR – Cristina Zaharia

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult