Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 11 octombrie

Revista presei internaționale – 11 octombrie

scris de Z.V.
241 Afisari

Presa internațională urmărește în continuare cele mai recente evoluții înregistrare în conflictele din Ucraina și din Israel. Aflat la București, președintele Ucrainei s-a întâlnit cu omologul său de la Cotroceni, Klaus Iohannis, cu premierul român dar și cu reprezentanți ai Parlamentului. Volodimir Zelenski a declarat că are „vești bune” cu privire la livrări de piese de artilerie și de apărare antiaeriană, după discuțiile purtate cu președintele Iohannis, dar nu a oferit detalii – reține Reuters.

Revista presei

„Prioritatea mea de astăzi a fost apărarea antiaeriană. Și mă bucur că Ucraina a fost auzită de partea română”, a declarat Volodimir Zelenski, care încearcă să obțină mai multe arme pentru a apăra Ucraina împotriva invaziei ruse. Președintele Ucrainei a mai spus că “ar trebui făcut tot posibilul pentru a împiedica Rusia să transforme o parte din Marea Neagră sau regiunea Dunării în ceea ce el a descris drept o zonă maritimă moartă”. Potrivit ziarului turcesc Akșam, Volodimir Zelenski a postat un mesaj în care apreciază ajutorul primit de la „vecinii noștri care ne-au sprijinit în cele mai grele momente și al căror sprijin s-a intensificat cu timpul. Ucraina este recunoscătoare României pentru ajutorul semnificativ acordat, care a consolidat într-o măsură importantă apărarea noastră. De asemenea, suntem recunoscători pentru solidaritatea sa constructivă care permite țărilor noastre să fie donatori de securitate importanți pentru lume, inclusiv în domeniul securității alimentare”. Potrivit Europa Liberă, cei doi președinți au decis demararea procesului pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivelul de parteneriat strategic. Klaus Iohannis a afirmat că „În prezent, ne concentrăm pe a ajuta Ucraina să câștige războiul, dar în calitate de vecini și parteneri avem datoria și responsabilitatea de a ne proiecta relația pe termen lung. L-am asigurat astăzi pe președintele Zelenski de hotărârea României și a societății românești de a continua sprijinul multidimensional și consistent pentru Ucraina și poporul ucrainean, inclusiv cel de tip militar, atât timp cât va fi nevoie, până la victoria împotriva agresiunii ruse, până la eliberarea întregului teritoriu, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele comise și, mai departe, în procesul de refacere și reconstrucție a țării. Susținerea Ucrainei reprezintă un interes strategic al României. Consolidarea securității Ucrainei înseamnă consolidarea securității României”.
Vizita președintelui Zelenski în România are loc în contextul intensificării bombardamentelor rusești asupra orașului Avdiivka din estul Ucrainei. Orașul este de marți dimineață ținta unor bombardamente „masive” ale forțelor ruse, care încearcă să încercuiască localitatea, a declarat pentru AFP șeful administrației militare locale. „De peste un an există riscul ca localitatea să fie ocupată, dar astăzi situația s-a agravat rapid”, a adăugat el, indicând că au mai rămas aproximativ 1.600 de locuitori la Avdiivka față de cei 30.000 înainte de invazia rusă.
„Nu există nicio îndoială că este o legătură între conflictul din Ucraina și cel din Israel”, susține premierul bulgar, citat de Mediapool. „Există o acțiune de destabilizare a lumii, iar riscul de escaladare a tensiunilor militare este foarte serios. Nu există nicio îndoială că acest conflict din Israel este legat de Ucraina, de ceea ce vedem ca fiind o serie de lovituri de stat în Africa. Aceasta este calea ca lumea să nu se mai concentreze pe atacul Rusiei asupra Ucrainei”, a declarat Nikolai Denkov.
În ceea ce privește războiul israeliano-palestinian, ziarul turc Sabah se întreabă dacă “Va da naștere conflictul Hamas-Israel unui nou Orient Mijlociu?”. “Declarații făcute de membri ai cabinetului Netanyahu indică faptul că Israelul ia în considerare toate opțiunile, inclusiv o operațiune terestră, și că războiul său nu se va limita la Gaza. Dacă Israelul va lua în vizor pe de-a întregul Iranul și pe apropiații săi, așa cum sugerează Netanyahu, conflictul s-ar putea extinde în regiunea noastră și ar putea să apară un nou val de turbulențe. Se știa că Israelul va răspunde dur la acest atac. Nu știm ce va face Iranul dacă el sau apropiații săi din axa de rezistență, inclusiv Hezbollah, vor fi vizați. Modul în care va contraataca Israelul și răspunsurile pe care le va primi vor determina dacă vom intra într-un nou Orient Mijlociu”, comentează Sabah.
Pe teren, forțele israeliene au continuat campania de atacuri aeriene împotriva Fâșiei Gaza, în condițiile în care luptele au continuat în a patra zi, notează BBC. Cel puțin 770 de palestinieni au fost uciși în Gaza în urma atacurilor, potrivit surselor locale. Iar ambasada israeliană din Statele Unite a confirmat uciderea a mai mult de 1.000 de israelieni după incursiunile de sâmbătă. Potrivit CNN, Gruparea Hamas a lansat un atac masiv cu rachete asupra portului israelian Ashkelon, după ce transmisese un ultimatum locuitorilor, somându-i să își părăsească locuințele și să plece din oraș, înaintea unui atac iminent ca replică la loviturile aeriene israeliene din Gaza. Rachetele palestiniene au vizat atât Ashkelon, cât și orașele Ashdod, Sderot și Tel Aviv. ONU se declară îngrijorată de anunțul Israelului privind impunerea unei blocade totale asupra Fâșiei Gaza. „Impunerea de asedii care pun în pericol viața civililor prin privarea lor de bunuri esențiale pentru supraviețuire este interzisă de dreptul internațional umanitar”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, citat de AFP. Pe de altă parte, ONU a arătat că aproape 190.000 de palestinieni au fost nevoiți să plece de acasă din cauza războiului dintre Israel și Hamas. Numărul refugiaților ar putea crește în condițiile în care armata israeliană își consolidează prezența militară la frontieră și se vorbește tot mai mult despre o intervenție terestră în Gaza. Bombardamentele israeliene pun presiune pe punctul de frontieră Rafah, înspre Egipt, singurul care nu este controlat de forțele israeliene, scrie Associated Press. Luni, punctul era deschis făcând posibilă ieșirea palestinienilor și livrarea de alimente, medicamente și alte produse de strictă necesitate către Gaza aflată sub blocadă. Marți însă, bombardamentele israeliene asupra părții palestiniene a punctului de frontieră au ridicat nori de fum și au forțat să caute adăpost în altă parte familiile care așteptau să se refugieze în Egipt.
Rai News din Italia scrie despre un „Eșec al serviciilor secrete israeliene” în prevenirea atacului Hamas. „Agențiile de informații secrete ale Israelului au câștigat o aură de invincibilitate de-a lungul deceniilor datorită unei serii de rezultate notabile. Agenții precum Mossad, Shin Bet și serviciile secrete militare au dejucat comploturi și au operat cu succes în țară și în străinătate. Dar atacul din weekend, care a luat prin surprindere Israelul în timpul unei sărbători evreiești importante, pune la îndoială această reputație și ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea țării în fața unui inamic mai slab, dar hotărât. Atacul feroce, care probabil a necesitat luni de planificare, antrenament meticulos și coordonare între mai multe grupuri de milițieni, pare să fi rămas nedetectat de radarul serviciilor de informații secrete israeliene”. Rai News citează un general israelian în retragere, Amir Avivi, care a afirmat că, “fără un punct de sprijin în interiorul Gazei, serviciile de securitate israeliene s-au bazat din ce în ce mai mult pe mijloace tehnologice pentru a obține informații. Militanții din Gaza au găsit modalități de a evita colectarea acestor informații, oferind Israelului o imagine incompletă a intențiilor lor. Însă eșecul se extinde dincolo de simpla colectare de informații iar serviciile de securitate israeliene nu au reușit să pună cap la cap o imagine exactă a informațiilor pe care le primesc”.
„Palestina, linie de falie între occidentali și o parte a Sudului global” – titrează Le Monde, arătând că „în timp ce Parisul, Londra, Washingtonul, Berlinul și Roma, precum și o parte din țările BRICS au condamnat fără rezerve atacul sângeros al Hamas împotriva Israelului, alte țări, precum Sudanul, China sau Egiptul, s-au arătat mai ezitante, cu riscul de evidențiere a limitelor grupului de state emergente”. Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei a fost o oportunitate, în 2022, de a vedea noi fracturi pe scena internațională. Acestea sunt din nou testate de explozia regională care a fost ofensiva mortală a Hamas pe pământul israelian din 7 octombrie. Occidentul s-a regăsit într-o condamnare fără rezerve a băii de sânge și a răpirii soldaților și civililor israelieni comise de milițienii Hamas, organizație plasată de multă vreme pe listele negre americane și europene ale organizațiilor teroriste. Această condamnare a fost completată de exprimarea sprijinului total și fără rezerve pentru autoritățile israeliene. La polul opus, o minoritate de țări din Sudul Global, pe o axă care se întinde de la Liban până la Afganistan, incluzând Algeria și Tunisia, dar și Sudanul sau Africa de Sud s-au pronunțat fără nicio rezervă în favoarea palestinienilor, sau chiar a Hamas. Inclusiv unul dintre cele mai noi state intrate în BRICS, Iranul. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS