Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 12 aprilie

Revista presei internaționale – 12 aprilie

scris de Z.V.
53 Afisari

Creșterea economică globală se confruntă cu riscurile din sectorul bancar volatil, inflația ridicată și ratele dobânzilor în creștere, a anunțat Fondul Monetar Internațional, înaintea reuniunilor de primăvară de la Washington ale FMI și Băncii Mondiale, anunță The Wall Street Journal.

Estimările arată că producția economică totală va crește cu 2,8% în acest an, aceasta însemnând o încetinire față de 3,4% anul trecut, pe măsură ce națiunile continuă să se recupereze după crizele cauzate de pandemie și de războiul din Ucraina, adaugă The Wall Street Journal. FMI și-a îmbunătățit ușor preziviunile pentru SUA, cu o prognoză de creștere în 2023 de 1,6%, însă previziunile pentru unele economii majore, inclusiv pentru Germania sau Japonia, vizează o reducere a estimărilor, detaliază La Croix. Noile prognoze ale FMI arată că rata anuală de creștere globală ar putea să scadă sub 2% în 2023, un risc de două ori mai mare decât în ​​mod normal, remarcă Financial Times și subliniază că economia globală n-a mai înregistrat o creștere atât de lentă, în cinci ani calendaristici, din 1970.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki efectuează o vizită în SUA, anunță Associated Press. Înainte de plecarea spre Washington, premierul a apreciat că relațiile Poloniei cu SUA nu au fost niciodată atât de bune ca în prezent și a declarat că, atunci când țara sa va deține președinția Uniunii Europene, în mai puțin de doi ani, va face din alianța UE cu Statele Unite punctul culminant al agendei sale, reține TVPWorld. În SUA, Morawiecki are programate întâlniri cu vicepreședinta Kamala Harris și cu reprezentanți ai companiilor americane de apărare și va participa la o întâlnire la sediul Consiliului Atlantic, precizează ABC News. Premierul polonez a afirmat că alianța Poloniei cu SUA este „o bază absolută a securității noastre”, fundamentată pe doi piloni, cooperarea economică și cea de apărare, și a subliniat că vizita sa este menită a întări acești doi piloni, menționează ABC News. Companiile americane au investit aproximativ 25 de miliarde de dolari în Polonia, creând mii de locuri de muncă, amintește ABC News. În fața provocărilor geopolitice actuale, problema armamentului a devenit o prioritate pentru guvernul polonez, și, în consecință, Polonia își mărește cheltuielile de apărare în acest an, până la 4% din PIB, adică unul dintre cele mai mari procente dintre țările NATO, completează Newsweek.
La rândul său, România a aprobat marți achiziția unui număr nespecificat de avioane de luptă F-35 de fabricație americană, în timp ce face eforturi pentru modernizarea forțelor sale aeriene, informează Stars and Stripes, amintind că Bucureștiul și-a sporit anul trecut cheltuielile pentru apărare. Totodată, în urma războiului Rusiei în Ucraina, NATO și-a întărit prezența pe flancul estic al Europei, trimițând grupuri de luptă multinaționale suplimentare membrilor alianței Ungaria, Bulgaria, Slovacia și România, care joacă un rol din ce în ce mai important în alianță, adaugă Stars and Stripes.
Războiul din Ucraina a scos la iveală un element vulnerabil în strategia NATO, în timp ce SUA și Alianța Atlantică încearcă să tempereze ambițiile președintelui rus Vladimir Putin la Marea Neagră, titrează Foreign Policy. Din perspectiva Washingtonului și a aliaților săi din NATO, contracararea influenței rusești la Marea Neagră e esențială pentru a-și putea conserva propria influență la periferia sud-estică a Europei și pentru a menține fluxul crucial de mărfuri dinspre așa-numitul grânar al Europei către piețele vulnerabile din Orientul Mijlociu și Africa, analizează revista americană. Dar, cu toate acestea, tot mai mulți decidenți occidentali și congresmeni americani susțin că regiunea Mării Negre ocupă de mult prea multă vreme un loc periferic în strategia vestică de contracarare a Rusiei, în loc să constituie un pilon al acesteia, subliniază Foreign Policy. Și Foreign Policy Research Institute vorbește despre o mai bună abordare euro-atlantică a Mării Negre, evidențiind importanța strategică a regiunii, în contextului războiului din Ucraina. Statele Unite și alți parteneri NATO trebuie să ajute statele de la Marea Neagră să poată proiecta puterea maritimă de pe uscat, iar aliații NATO – și țările partenere – trebuie să aibă acces la o gamă largă de drone aeriene și terestre care pot acoperi zona Mării Negre, opinează Foreign Policy Research Institute. Totodată, Occidentul trebuie să găsească modalități de a reduce influența Rusiei asupra legăturilor geo-economice cheie care traversează Marea Neagră și să împiedice Rusia de a fi puterea dominantă în această regiune, printr-un set de investiții direcționate, care ar putea suprima ambițiile Moscovei, crede Foreign Policy Research Institute.
Între timp, Rusia a lansat manevre militare de mare anvergură în apele arctice, cu 1.800 de soldaţi, peste o duzină de nave şi 40 de avioane şi elicoptere, care urmăresc să protejeze „securitatea marinei comerciale ruse şi a căilor maritime precum traseul maritim Nordic”, potrivit Flotei Nordului a Marinei ruse, citată de Le Soir. Traseul maritim Nordic capătă pentru Rusia o importanţă strategică şi economică tot mai mare, pentru exportul mai uşor al materiilor sale prime produse în Nordul îndepărtat, cum ar fi gazul natural, lichefiat și transportat din Peninsula Iamal, din nord-vestul Siberiei, explică Le Soir și amintește că, pentru a-şi afirma pretenţiile asupra regiunii polare, Moscova a constituit în Arctica, în urmă cu mai bine de zece ani, unităţi specializate în luptă.
Aflat într-o vizită oficială în Țările de Jos, președintele francez Emmanuel Macron marchează un nou punct în construcția europeană, notează The Dutch News. Macron și-a prezentat la Haga viziunea privind suveranitatea economică și industrială a Europei, enumerând cinci piloni ai competitivității: piața unică, politica industrială, protecția, reciprocitatea și cooperarea, completează Le Monde. Interesele economice importante dintre cele două țări se află în centrul acestei vizite, consemnează Les Echos și adaugă că Parisul și Amsterdamul vor semna un pact pentru inovare și creștere durabilă și vor anunța cooperări în domeniile semiconductorilor și fizicii cuantice. Emmanuel Macron are programată o întâlnire cu premierul Mark Rutte și o vizită la campusul high-tech al Universității din Amsterdam, o participare la seminarul interguvernamental franco-olandez, aflat la a doua ediție de la crearea sa, în august 2021, în timp ce o serie de miniștri din cele două țări se vor reuni pentru a formula și adopta o declarație comună vizând consolidarea cooperării franco-olandeze, detaliază Les Echos.
După ce a fost nevoit să-și amâne călătoria din cauza unei pneumonii, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva își va începe vizita oficială în China, menită a revitaliza relațiile economice sino-braziliene, Beijingul fiind principalul partener comercial al gigantului sud-american, dar a-i prezenta președintelui chinez Xi Jinping un plan de rezolvare a conflictului ruso-ucrainean, informează Courrier International. Lula da Silva va propune, în acest sens, un club al păcii, alături de China, la care să participe și alte țări, notează Financial Times. În afară de acest domeniu strategic, cele două părți își vor accentua cooperarea în sectoarele industriilor verzi, agriculturii și protecției mediului, menționează ziarul britanic. Vizita președintelui brazilian la Beijing va propulsa considerabil relațiile bilaterale, printr-o cooperare mai cuprinzătoare nu numai în domenii tradiționale, precum comerțul și investițiile, dar și în domenii precum finanțele și chiar în cadrul Inițiativei Belt and Road (BRI) , scrie Global Times.

(Cristina Zaharia – RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS