Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 12 decembrie

Revista presei internaționale – 12 decembrie

scris de Z.V.
114 Afisari

”Bulgaria și România intră într-o săptămână crucială pentru ambiția lor de a adera la Schengen”, constată publicația bulgară Mediapool, explicând că ”Austria a dat înapoi de la poziția sa împotriva aderării celor două țări balcanice, dar a pus condiții, dintre care cea mai importantă este ca acestea să primească mai mulți migranți”.

Revista presei

Sofia a refuzat deja oferta, iar premierul român Marcel Ciolacu a comentat că nu a „văzut sirieni sau afgani care vor să trăiască în România”, mai scrie Mediapool. Aceeași publicație subliniază că pentru Sofia ”este extrem de important ca și Olanda să ridice veto-ul” împotriva Bulgariei. ”Deocamdată, Bulgaria și România sunt la pachet, dar dacă Olanda nu își schimbă poziția, este de așteptat ca Bucureștiul să ia măsuri de separare de Sofia”, mai scrie Mediapool. ”Sentimente amestecate la Sofia și București cu privire la ideea Austriei legată de un Schengen parțial”, constată Euractiv, comentând că ”veștile parvenite din Austria, care dau de înțeles că Viena se gândește să relaxeze intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, aprobând suspendarea controalelor pe aeroporturi, au fost salutate de București, dar criticate dur de Sofia”. Euractiv observă că ”vestea a fost primită cu entuziasm de premierul român, Marcel Ciolacu”, în timp ce ”președintele Klaus Iohannis nu a reacționat”, iar ”opoziția și-a manifestat unele rezerve”. În schimb, ”la Sofia, vestea nu a fost primită prea bine, președintele Rumen Radev afirmând că, pentru țara sa, este extrem de important ca ea să intre total în zona Schengen, nu doar în privința traficului aerian”, mai constată Euractiv. Site-ul european de știri preia și opiniile unor analiști politici bulgari care consideră că ”aderarea la Schengen doar în privința spațiului aerian nu e în beneficiul economiei bulgare, de ea profitând doar turiștii”.
Luni, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a vorbit din nou despre o posibilă relaxare a veto-ului austriac, spunând că ”soluţia trebuie să vină de la Bruxelles”. Viena a transmis Comisiei Europene „condiţii clare” care trebuie îndeplinite, iar „acum este rândul Comisiei”, a precizat Karner, citat de Kleine Zeitung. „Este nevoie de progrese în domeniul protecţiei frontierelor externe” a insistat Karner, cerând Comisiei Europene să tripleze numărul poliţiştilor de frontieră. Banii pentru infrastructura apărării frontierei trebuie să vină din partea Comisiei, fiind nevoie, în primul rând, de o dotare tehnică la frontiera bulgaro-turcă şi cea româno-sârbă. În plus, Karner cere o întărire a controalelor de la frontiere, precum şi preluarea de România şi Bulgaria a unui număr de solicitanți de azil, mai ales afgani şi sirieni, mai scrie Kleine Zeitung, adăugând și că solicitarea de menţinere a controalelor la frontierele ţărilor a fost motivată de Karner din cauza „problematicii traficanţilor”.
Și pentru Ucraina urmează o săptămână critică, după cum constată Financial Times, detaliind că pachetele de ajutor financiar și militar din partea SUA și a UE în valoare de peste 110 miliarde de dolari sunt blocate de certuri politice de ambele părți ale Atlanticului”. În timp ce Ucraina se luptă pentru existență împotriva Rusiei, republicanii țin ostatic ajutorul SUA pentru Kiev, în speranța de a obține câștiguri politice în confruntarea cu președintele Joe Biden, detaliază Business Insider. Orice întâziere în acordarea de ajutor militar Kievului este ”un vis devenit realitate” pentru Vladimir Putin, a avertizat Volodimir Zelenski, aflat în vizită la Washington pentru a-și susține cauza în fața ezitărilor Congresului, notează Le Monde. Uniunea Europeană, la rândul ei, ”desfășoară în această săptămână cel mai provocator summit de la declanșarea agresiunii Rusiei în urmă cu aproape doi ani, deoarece planul blocului comunitar de a sprijini financiar Ucraina și de a începe negocierile de aderare cu Kievul este amenințat de dreptul de veto al Ungariei, care se poziționează ca fiind un cal troian al Moscovei și Chinei în Europa”, scrie Visegrad Insight. Pe de altă parte, Uniunea Europeană va propune marți, potrivit Financial Times, ca activele înghețate ale Rusiei la nivel internațional să fie folosite în beneficiul Ucrainei. Intenția este ca suma strânsă să ajungă la 15 miliarde de euro, mai scrie publicația economică.
În Polonia, Donald Tusk, un politician liberal și fost oficial european de top, a fost votat prim-ministru de către parlament, deschizând calea ca o coaliție a opoziției pro-europene să preia puterea, anunță Polskie Radio. După opt ani de guvernare plină de turbulențe a partidului conservator Lege și Justiție, noul premier promite o revoluție atât în politica internă, cât și în relațiile Varșoviei cu lumea, detaliază Politico, adăugând și că Tusk își dorește să depună cât mai repede jurământul pentru a putea participa la summitul liderilor UE de la Bruxelles unde va evidenția o schimbare radicală în relația cu UE după opt ani de conflict.
Pe frontul războiului dintre Israel și Hamas, forțele israeliene se declară optimiste în privința progreselor, dar criza umanitară din Fâșia Gaza se înrăutățește, remarcă Washington Post. Situaţia din Gaza este ”apocaliptică” pentru populaţia civilă, a avertizat luni şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, apreciind că nivelul de distrugere în teritoriul palestinian este mult mai mare decât cel din Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează Al Jazeera care preia și descrierile dramatice ale trimișilor ONU în Gaza. Potrivit acestora, ”foametea este predominantă”, iar ”majoritatea oamenilor dorm pur și simplu pe beton”. În aceste condiții, patru țări europene, Irlanda, Belgia, Spania și Malta, îndeamnă Uniunea Europeană să ceară „o încetare de durată a focului în scop umanitar care să poată duce la încetarea ostilităților” în Gaza, scrie The Irish Times. Și Germania adoptă o atitudine mai critică față de Israel, remarcă Reuters. Berlinul, care a susţinut constant dreptul Israelului de a se apăra după atacul terorist comis de mişcarea islamistă palestiniană Hamas pe 7 octombrie, se așteaptă ca Israelul să-şi adapteze strategia militară pentru a preveni cât mai mult suferinţele în rândul civililor palestinieni, a declarat luni ministrul de externe german Annalena Baerbock. Pe de altă parte, Franţa, Italia şi Germania au cerut noi sancţiuni împotriva Hamas, organizaţie islamistă considerată oficial teroristă de Uniunea Europeană, Statele Unite şi Israel, notează AFP.

Carolina Ciulu

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS