Ucraina și Orientul Mijlociu figurează între temele abordate de președintele ales al SUA, Donald Trump, într-un interviu acordat revistei franceze Paris Match, cu ocazia recentei sale vizite la Paris, unde a asistat la redeschiderea renumitei catedrale pariziene Notre-Dame, alături de omologul său francez, Emmanuel Macron, și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Trump a declarat că prioritatea sa va fi „rezolvarea problemei Ucrainei cu Rusia”, printre multiplele crize aflate în desfășurare în lume. „Orientul Mijlociu este o mare prioritate, dar cred că este o situație mai puțin dificil de gestionat decât cea dintre Ucraina și Rusia”, a precizat Trump. Totodată, el a amintit, în Paris Match, că Franța este un prieten și un aliat al Statelor Unite, subliniind importanța comerțului și a apărării în relațiile dintre cele două țări și asigurând că a avut întotdeauna relații bune cu actualul său omolog francez.
La Varșovia, președintele francez Emmanuel Macron are prevăzute întâlniri cu președintele polonez Andrzej Duda și cu premierul Donald Tusk, pe fondul încercărilor mai multor lideri europeni de a găsi căi de acțiune în comun în fața celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, notează Euractiv. Subiectele de discuție ar trebui să includă sprijinul european pentru Ucraina, într-un nou context transatlantic, și viitoarea președinție poloneză a Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2025, menționează Euractiv. Totodată, Macron ar putea discuta cu liderii polonezi și despre posibilitatea trimiterii unor forțe de menținere a păcii în Ucraina, la încheierea războiului, informează Politico, citând surse diplomatice de la Bruxelles, după ce cotidianul polonez Rzeczpospolita a atins acest subiect. Totuși, scrie Politico, unii oficiali polonezi consideră că misiunile de menținere a păcii ar trebui discutate în cadrul Națiunilor Unite sau al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, nu într-un cadru bilateral.
Între timp, Uniunea Europeană a decis noi sancțiuni împotriva Rusiei, vizând „flota din umbră” de petroliere pe care Moscova a desfășurat-o pentru a eluda restricțiile occidentale asupra comerțului cu petrol și a păstra o sursă cheie de venituri pentru a-și finanța războiul împotriva Ucrainei, informează Euronews. Căutând o cale de ieșire, Moscova a început să folosească petroliere vechi și prost întreținute, care călătoresc sub „pavilioane de conveniență”, aparţinând țărilor reticente în a urma sancțiunile occidentale, precum Panama, Liberia sau Insulele Marshall, explică Euronews. Potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), între februarie 2022 și iunie 2024, Rusia a câștigat 475 de miliarde de euro din exporturile de petrol, reprezentând 68% din totalul exporturilor de combustibili fosili, China și India fiind principalii cumpărători de petrol rusesc, care este de cele mai multe ori rafinat în aceste țări și vândut pe piața UE sub o altă etichetă, amintește Euronews.
În Siria, prim-ministrul responsabil de tranziție, Mohammad al-Bashir, instalat după căderea regimului lui Bashar al-Assad, a invocat zorii unei noi ere a demnității și libertății, notează presa internațională. Mohammad al-Bashir a îndemnat milioanele de sirieni exilați să se întoarcă acasă, spunând într-un interviu pentru Al-Jazeera că „este timpul ca acest popor să se bucure de stabilitate, să știe că i se poartă de grijă și că guvernul îi asigură serviciile de care are nevoie”. Prăbușirea regimului Assad în Siria este o lovitură asupra influenței Kremlinului în Orientul Mijlociu și a credibilității sale ca partener de securitate, ceea ce va determina și mai mult Rusia să caute o victorie răsunătoare în Ucraina, avertizează Stratfor. În plus, odată cu slăbirea rețelei sale terți, dezvoltarea armelor nucleare va deveni o opțiune mai atractivă pentru Iran, care încearcă să reconstruiască descurajarea împotriva SUA și a Israelului, adaugă Stratfor. Viitorul celor două baze rusești Tartus și Hmeimim din Siria este mai incert ca niciodată, iar pierderea lor ar avea consecințe grave asupra proiecției puterii Moscovei în Africa și Asia, în timp ce războiul din Ucraina împinge Rusia spre „dezoccidentalizare”, crede Le Figaro. Siria ar putea însemna începutul sfârșitului ambițiilor Rusiei, conchide revista Time.
Ochii sunt ațintiți asupra tensiunilor în creștere din Orientul Mijlociu, dar lumea nu își poate permite să ignore nici tensiunile din Cornul Africii, care reprezintă o amenințare serioasă la adresa păcii și securității regionale și internaționale, atenționează Motaz Zahran, ambasadorul Egiptului în Statele Unite, într-un comentariu publicat în Newsweek. Cornul Africii și Marea Roșie sunt de o importanță critică pentru securitatea economică globală datorită naturii integrate a lanțurilor globale de aprovizionare. 12% din comerțul mondial trece prin Marea Roșie, iar întreruperile acestui flux afectează economia globală, explică diplomatul egiptean în Newsweek, asigurând că există o aliniere clară între interesele SUA și cele egiptene în Cornul Africii, incluzând contraterorismul, securitatea maritimă și anti-pirateria. Războiul din Ucraina a perturbat fluxul de cereale către Africa, iar atacurile Houthi asupra transporturilor comerciale cauzează probleme în lanțul de aprovizionare în Europa, Asia și cele două Americi, în timp ce criza tot mai mare din Cornul Africii subliniază importanța parteneriatului strategic dintre Egipt și SUA, reliefând necesitatea de a se pune bazele unei păci durabile în regiune, scrie diplomatul egiptean în Newsweek.
(Cristina Zaharia, RADOR)
