Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 12 februarie

Revista presei internaţionale – 12 februarie

scris de Z.V.
25 afisari

Obstacolele întâmpinate de campaniile de vaccinare în UE, prima convorbire dintre președinții american și chinez și problemele legate de drepturile omului în UE se numără printre temele care atrag cu precădere atenția presei internaționale.

top news on a newspaper page

Cotidianul milanez Il Giornale a publicat un bilanț după un an de pandemie: „Occidentul a avut cel puțin două luni la dispoziție pentru a învăța cum să facă față virusului. Timp pierdut. A fost surprins complet nepregătit: o demonstrație extraordinară de provincialism, bazată pe ideea că un virus apărut în Asia de Est nu se putea răspândi în Occident. Un an mai târziu, e clar că Occidentul a fost cu totul incapabil să gestioneze virusul”. Din Franța, ziarul Le Point se întreabă dacă „vom avea în curând un pașaport de vaccinare pentru a putea călători în străinătate? Ideea nu se bucură de o aprobare generală. Estonia efectuează deja teste împreună cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru dezvoltarea pașapoartelor de vaccinare digitale”. Islanda, Ungaria și Lituania, precum și AstraZeneca s-au arătat și ele interesate de idee. Ungaria a decis deja „că va introduce un document care atestă imunizarea, doar pentru cei vaccinați sau cei ce pot dovedi că au fost infectați cu coronavirusul”, informează agenția ungară MTI. Vaccinarea nu merge însă prea bine în Europa, constată Le Figaro, relatând că „Ursula von der Leyen îşi face mea culpa în faţa eurodeputaţilor”. Ea a admis „întârzierea” la aprobarea vaccinurilor de către UE şi o încredere prea mare în privința livrării eficiente a vaccinurilor comandate. Sau, după cum titrează publicația spaniolă El Periodico, „Von der Leyen recunoaște că a păcătuit prin optimism în privința gestionării vaccinurilor”. Rainews observă că și „cancelarul german Angela Merkel a recunoscut joi carenţele răspunsului Germaniei la al doilea val de pandemie”. Dacă țara a rezistat relativ bine la primul val, la al doilea „nu am mai fost suficient de atenți și rapizi”, s-a plâns cancelarul. Pornind de la o declarație a ei în privat, cum că „am pierdut controlul asupra acestui lucru”, cotidianul american The New York Times încearcă să explice eșecul Germaniei. „Răspunsul, pe scurt: politica. În 2021 Germania va avea șase alegeri statale, plus alegeri generale în septembrie. Dacă există vreun moment în care îți poți asuma riscuri politice – și nimic nu e mai riscant decât să-ți privezi cetățenii îngrijorați de libertăți în schimbul unui rezultat incert -, el nu poate fi în toiul unui an electoral important.” În editorialul său, ziarul elvețian Le Temps oferă un sfat Uniunii Europene: „nu are nevoie de confruntări, ci de soluţii”. „Realele dificultăţi întâmpinate de Comisia Europeană în implementarea planului său de vaccinare cer de la Bruxelles răspunsuri rapide şi eficiente. Dar atunci când planul de relansare economică e atât de necesar, cel mai rău lucru ar fi să apară o confruntare între statele membre şi instituţiile comunitare. În acest stadiu al bătăliei contra virusului divizarea nu mai este o opţiune.”
Peste ocean, preşedintele american Joe Biden a discutat cu conducătorul Chinei, Xi Jinping, pentru prima dată de la preluarea mandatului, transmite BBC, remarcând că „SUA şi China au redat diferit informaţiile legate de această primă convorbire telefonică” și că „relaţiile dintre cele două mari economii ale lumii se află la un minim istoric”. Potrivit presei de stat din China, liderul chinez a subliniat că Washingtonul şi Beijingul au responsabilităţi speciale de a promova pacea şi dezvoltarea și că o confruntare între ele ar fi un dezastru. Comunicatul Casei Albe precizează că preşedintele american a vorbit despre practicile comerciale inechitabile ale Chinei, despre extinderea controlului Beijingului în Hong Kong şi presiunile asupra Taiwanului, precum şi despre încălcările drepturilor omului în Xinjiang”, conform BBC. La Libre Belgique comentează că Biden „e foarte atent urmărit în acest dosar sensibil al relaţiilor americano-chineze, atât sunt de numeroase punctele de tensiune între primele două puteri mondiale. Dacă [Biden] şi-a arătat clar voinţa de ruptură faţă de politica externă a lui Donald Trump, acesta este unul dintre puţinele dosare în care ar putea să susţină pe fond o anumită continuitate”. Agenția italiană ANSA precizează că „Xi a solicitat restabilirea unui mecanism de dialog cu SUA pentru a gestiona problemele deschise și pentru a preveni «neînțelegerile și erorile» de evaluare” și că președinții „au abordat de asemenea probleme legate de pandemie, schimbările climatice și proliferarea armamentelor”. Săptămânalul britanic The Economist se întreabă dacă SUA mai poate trata cu China după ce a acuzat-o de genocid. „Administrația Biden refuză să retracteze calificarea [drept genocid] de către administrația Trump a politicii Chinei față de uiguri”, deși „Biden a evitat termenul în convorbirea cu Xi”. Biden și-a trasat acum sarcina dificilă de a nu dezamăgi în privința drepturilor omului, fără „a arunca în aer cea mai importantă relație bilaterală din lume”.
Înapoi în UE, presa semnalează o multitudine de probleme legate de democrație și drepturile omului. Agenția AFP înștiințează că în Franța a început procesul liderului de extrema dreaptă Marine Le Pen, acuzată de discurs al urii pentru publicarea pe Twitter a unor imagini cu atrocități comise de ISIS. Ea acuză la rândul ei că inculparea îi încalcă dreptul la liberă exprimare. Portalul european EUobserver semnalează că Organizația Internațională pentru Migrație (IOM), agenție ONU, a cerut UE să oprească relele tratamente aplicate la frontiere imigranților. IOM reține „uzul excesiv de forță, bătăi grave, furt și umilire”, precum și expulzarea refugiaților fără a li se oferi șansa să depună cere de azil. Tot EUobserver scrie că un tribunal olandez a refuzat să extrădeze un narcotraficant în Polonia, „considerând că judecătorii polonezi se află sub control politic”. Tot despre Polonia scrie ziarul francez Liberation: „45 de ziare, posturi de radio și TV au intrat în grevă miercuri pentru a protesta împotriva unei propuneri de taxă publicitară, percepută ca un nou atac al guvernului ultraconservator asupra presei”. Este un „proiect de lege care are drept scop slăbirea economică a presei. Cea mai afectată riscă să fie mass-media independentă, care se bazează în principal pe veniturile publicitare private. Mass-media pro-guvernamentală primește multă publicitate de la companiile publice”. Și în Ungaria, anunță Vocea Americii, a avut loc „suspendarea ultimului post de radio independent”, Klubrádió, fapt care a atras condamnări internaționale, UE și organizații ale jurnaliștilor calificând măsura „un nou atac împotriva democrației”. Postului Klubrádió nu i s-a mai reînnoit licența de către autoritatea de resort, o „lovitură împotriva libertății presei din țară”, consideră și CNN. Cotidianul irlandez Irish Times precizează că „UE s-a ciocnit repetat cu Ungaria și Polonia în chestiuni legate de statul de drept, iar guvernele lor populiste resping acuzațiile de subminare a independenței presei și justiției, acuzând Bruxelles-ul că intervine în afacerile lor interne”./asuba/ilapadat

(Andrei Suba, RADOR)

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult