Acasa Revista Presei Revista presei internaționale – 12 ianuarie

Revista presei internaționale – 12 ianuarie

scris de Ziua Veche
192 Afisari

Presa internațională scrie pe larg despre super anul electoral 2024. Actualul președinte al Consiliului UE, Charles Michel, este deschizătorul de drumuri al viitoarelor alegeri europene, observă publicația Il Fatto Quotidiano, explicând că anunțul lui Michel privind intenția sa de a participa la europarlamentare a dat peste cap procedura de alocare a demnităților în UE. Acesta este un sistem complicat de negocieri, care țin cont de naționalitatea și afilierea politică a candidaților, care în mod normal sunt declanșate după alegerile europene. Decizia politicianului belgian sugerează intenția sa de a viza Președinția Parlamentului, situaţie care ar putea favoriza o soluție alternativă la acordul deja testat dintre socialiști, partidul popular și liberali: un acord orientat deschis spre dreapta, cu conservatorii, o parte din Identitate și Democrație și reprezentanți ai partidului lui Viktor Orbán incluși în negocierile pentru alegerea noilor poziții instituționale europene.
În acest context, Bloomberg notează că președintele român Klaus Iohannis ar putea deveni următorul președinte al Consiliului European, concurând pentru funcția ce va fi abandonată prematur de Charles Michel. Iohannis se alătură unei liste restrânse de foști conducători din UE – între care Mario Draghi din Italia și Xavier Bettel din Luxembourg – ale căror nume au fost vehiculate în calitate de posibili candidați la funcție, una dintre cele mai înalte demnități din Uniune. Președintele Consiliului prezidează reuniunile celor 27 de lideri UE și reprezintă blocul în chestiuni de politică externă, mai precizează Bloomberg.
Privind spre Germania vecină, săptămânalul francez Le Nouvel Observateur notează că AfD – Alternativa pentru Germania – este în plină ascensiune în sondaje, profitând, în ultimele luni, de sentimentul de nesiguranță al populației rezultat în urma unui nou aflux de migranți în țară și a certurilor permanente dintre cele trei partide ale coaliției de centru-stânga conduse de cancelarul Olaf Scholz.
Dar ce ar face AfD odată ajuns la putere?, se întreabă la rândul său Le Monde. Potrivit unei investigații publicate pe 10 ianuarie de site-ul Correctiv, mai mulți dintre oficialii acestui partid s-au întâlnit, în prezența donatorilor de partide și ai membrilor mișcării neo-naziste, într-un hotel din Potsdam, pe 25 noiembrie 2023, pentru a discuta despre un proiect de expulzare pe scară largă a cetățenilor de origine străină. Planul prevede trimiterea în Africa de Nord a până la două milioane de solicitanți de azil, străini și cetățeni germani neasimilați, se arată în investigație. Informațiile vehiculate sunt îngrijorătoare, iar responsabilii partidului au ezitat în a nega întâlnirile avute. Tocmai de aceea, AfD este ținut sub observație de Oficiul Federal pentru Protecția Constituției, serviciul național de informații al Germaniei, după cum a recunoscut chiar purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Interne, citat de Monde.
Succesul discursului AfD poate fi explicat și prin prisma faptului că imigrația netă din Germania a atins cele mai înalte niveluri din istoria sa în anul 2022, în urma izbucnirii războiului din Ucraina, aflăm din presa germană. Potrivit unui raport publicat de DPA, 2,7 milioane de oameni au sosit în Germania în 2022, în special după invazia rusă în Ucraina, care a forțat mulți ucraineni să caute azil în Germania.
Presa internațională mai scrie și despre acordul tripartit semnat joi de Turcia, Bulgaria și România. ”Trei state membre NATO cu ieșire la Marea Neagră au semnat un acord privind combaterea minelor plutitoare”, anunță Le Monde, care explică: „Inițiativa de contramăsuri pentru mine la Marea Neagră semnată la Istanbul ar urma să permită asigurarea navigației pe mare, inclusiv exportul de cereale ucrainene de-a lungul coastelor românești și bulgare”.
„Am decis împreună să semnăm un protocol între țările noastre pentru a combate mai eficient pericolul minelor din Marea Neagră, prin consolidarea cooperării și a coordonării existente”, au declarat miniștrii apărării din România, Bulgaria și Turcia, după ce au semnat acordul pe care îl vor prezida prin rotație timp de șase luni. Inițiativa „MCM Black Sea” a fost creată de Turcia în august 2023, după ce Moscova a refuzat să prelungească acordul care permite(a) exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, lansat cu un an mai devreme sub auspiciile Națiunilor Unite. Acordul survine după ce, săptămâna trecută, Ankara a interzis intrarea în Marea Neagră a două vase donate Ucrainei de Marea Britanie, reamintește Toronto Star.
În februarie 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, Turcia a pus în vigoare Convenția de la Montreux datând din 1936 și a blocat trecerea vaselor rusești și ucrainene prin Strâmtorile Bosfor și Dardanele. Ea le-a transmis totodată țărilor neriverane Mării Negre să nu trimită vase în zonă.
Publicația turcă HABERLER reține în schimb faptul că NATO a salutat „Acordul privind grupul operativ de contramăsuri pentru mine de la Marea Neagră”. ”Purtătorul de cuvânt al Alianței, Dylan White, a scris pe platforma X „Salutăm decizia Bulgariei, României și Turciei de a colabora pentru a combate amenințarea minelor din Marea Neagră. Aceasta este o contribuție importantă la creșterea libertății de navigație și a securității alimentare în regiune și nu numai”, a punctat oficialul NATO.
Războiul dintre Israel și Hamas rămâne în atenția presei internaționale. „Cu cât războiul dintre Israel și Hamas continuă mai mult, cu atât se materializează riscul de a asista la o extindere regională a conflictului”, avertizează La Libre Belgique, care reamintește că un înalt oficial militar al Hezbollah a fost ucis luni în Liban într-o lovitură israeliană, iar cu câteva zile mai devreme, numărul doi al Hamas a fost împușcat mortal în suburbia sudică a Beirutului, ceea ce l-a determinat pe liderul Hezbollah, Hassan Nasrallah, să promită statului israelian un răspuns „inevitabil”. Dornice să evite cu orice preț un război regional și expunerea directă a trupelor lor în Irak și Siria, unde confruntările se intensifică, Statele Unite și-au trimis secretarul de stat, Antony Blinken, în Orientul Mijlociu pentru a patra oară în ultimele trei luni, remarcă publicația belgiană, care amintește că americanul are delicata misiune de a încerca să atenueze tensiunile și de a găsi un punct de înțelegere.
THE WASHINGTON POST constată că, după ce Africa de Sud a inițiat luna trecută o procedură legală împotriva Israelului în fața Curții Internaționale de Justiție, acuzând această țară de genocid, cel puțin alte 13 țări și-au exprimat sprijinul față de dosarul înaintat de Pretoria, plus cele 22 de state membre ale Ligii Arabe și 57 de state membre ale Organizației Islamice de Cooperare. „Nu cred că este de vreun ajutor, nu sunt de acord cu asta, nu cred că este just” le-a declarat parlamentarilor ministrul britanic de externe, David Cameron, în cursul acestei săptămâni, după cum relatează BBC. Și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a calificat dosarul drept “nefondat”, punctează publicația de la Washington, care amintește totuși că Blinken l-a îndemnat recent pe premierul Netanyahu să-i cruțe pe civilii palestinieni, spunând că aceștia, în special copiii, plătesc un preț „mult prea mare”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS