Acasa Revista Presei Revista presei internaţionale – 12 iunie

Revista presei internaţionale – 12 iunie

scris de Z.V.
106 Afisari

Presa internațională continuă să analizeze rezultatul alegerilor europarlamentare. ”Centrul politic al Europei încă rezistă – deocamdată”, titrează The Telegraph, constatând că ”dreapta populistă a avut unele realizări la alegerile europene, dar n-a reușit să-i substituie pe moderați”.

”Succesul partidelor de extremă dreaptă la alegerile europene a confirmat șansele tot mai mari pe care le au populiștii și naționaliștii pe tot cuprinsul blocului”. ”Și totuși, în ciuda acestor reușite, centrul pro-UE a ieșit tot pe primul loc. În Germania dreapta creștin-democrată a câștigat fără drept de apel, cu 31%. În Olanda, Partidul pentru Libertate, anti-imigrație, al lui Geert Wilders a evoluat sub așteptări, la fel ca Fidesz-ul lui Viktor Orbán în Ungaria. Partide pro-UE au învins în Spania și Polonia, iar socialiștii au ieșit învingători în Malta, România și Suedia, ajutând centrul-stânga să-și mențină poziția de al doilea grup parlamentar, deși mult slăbit față de anii ’90”, mai scrie The Telegraph. În plus, în estul Europei partidele de extremă-dreaptă nu au mers la fel de bine pe cât previzionau sondajele, constată Deutsche Welle, explicând că Polonia, Slovacia și Ungaria au livrat cele mai mari surprize, iar omul puternic al Ungariei, Viktor Orban, a apărut brusc vulnerabil. Și editorialul publicat de Le Monde constată ”o divizare democratică paradoxală în Europa”. ”Ascensiunea extremei drepte este spectaculoasă în Europa de Vest, în special în vechile democrații care au cunoscut regimuri totalitare sau autoritare în ultimul secol”. ”Pe de altă parte, partidele de extremă dreaptă și omologii lor iliberali din Europa Centrală post-comunistă au suferit un regres într-o regiune care părea a fi leagănul lor”, remarcă Le Monde, notând și că ”în România, o coaliție formată de social-democrați și liberali a învins covârșitor partidul de extremă dreapta, care a câștigat doar 15% din voturi”. Insatisfacția față de extrema dreaptă este notabilă și în țările nordice, în beneficiul social-democraților, mai notează Le Monde, încercând să găsească și explicații. ”O concluzie a acestor rezultate este că alegătorii sunt dezamăgiți de partidele populiste aflate la putere”, iar în estul Europei, ”războiul din Ucraina și proximitatea amenințării ruse au jucat și ele un rol mobilizator în favoarea partidelor hotărât pro-europene, întrucât Uniunea Europeană și unitatea membrilor săi sunt văzute ca o formă de protecție”, explică Le Monde.
Între timp, decizia președintelui Macron de a organiza alegeri anticipate, transmite o undă de șoc nu numai în Franța, ci și în Europa, observă Le Figaro. Perspectiva ca extremă dreaptă să se impună la alegerile parlamentare și să dea următorul prim-ministru îngrijorează Uniunea Europeană și slăbește importanța politică a lui Emmanuel Macron pe scena blocului comunitar, mai scrie ziarul francez. Le Monde vorbește despre „un șoc pentru partenerii și aliații Franței din cauza instabilității politice cauzate de dizolvarea Adunării Naționale și de revirimentul istoric al extremei drepte”. Decizia președintelui francez „riscă să aibă un impact puternic asupra imaginii Franței într-un mod oarecum similar cu decizia fostului premier britanic David Cameron de a organiza un referendum pe tema Brexit-ului, pe care ulterior l-a pierdut”, mai scrie Le Monde.
Agenția Reuters scrie despre semnalul de alarmă tras de preşedinţii din România, Polonia şi Letonia în contextul reuniunii statelor din flancul estic al NATO în formatul B9, reuniune organizată la Riga și prezidată în comun de preşedintele român, Klaus Iohannis, cel polonez, Andrzej Duda şi cel leton, Edgars Rinkevics. „Suntem profund îngrijoraţi de recentele activităţi hibride maligne ale Rusiei pe teritoriul aliat, ce constituie o ameninţare la adresa securităţii aliaţilor”, precizează comunicatul celor trei preşedinţi, citat de Reuters. Agenția detaliază că ”țările de pe flancul de est al NATO afirmă că Rusia utilizează diverse tactici de la sabotaj şi atacuri cibernetice la migraţie ilegală, pentru a le destabiliza, din cauza sprijinului lor pentru Ucraina”. Premierul polonez, Donald Tusk, a declarat marţi că zece persoane au fost arestate în Polonia în ultimele săptămâni, pentru acte de sabotaj, iar premierul ceh, Petr Fiala, a afirmat luni că este posibil ca Rusia să fie responsabilă de tentativă de incendiere a unor autobuze din Praga, săptămâna trecută, mai scrie Reuters.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS